Căderea gigantului imobiliar Evergrande și un adevăr dureros: nimeni nu știe cât de mare va fi criza care va urma

Colapsul financiar al gigantului imobiliar chinez Evergrande, care a acumulat datorii de 300 de miliarde de dolari, ar putea avea efecte încă nebănuite asupra economiei globale. Încă nu se știe cât de mari vor fi acestea dintr-un motiv foarte simplu: nici în 2008, când s-a prăbușit Lehman Brothers, nimeni nu a știut cât de mare va fi criza economică ce a urmat. Vestea bună: analiștii consultați de The Guardian au spus că nu putem vorbi, totuși, de un moment „Lehman Brothers” made in China. Vestea rea: Prăbușirea Evergrande ar putea fi doar vârful aisbergului.

Evergrande a acceptat să plătească o dobândă la o obligaţiune internă emisă în yuani, iar banca naţională a Chinei a decis să injecteze bani în sistemul bancar, informează Reuters.

Gigantul imobiliar are de plătit până azi o dobândă de 83,5 milioane de dolari şi până miercuri, 29 septembrie, o altă dobândă de 47,5 milioane de dolari, pentru două obligaţiuni (bonduri). Dacă Evergrande nu plăteşte aceste sume în termen de 30 de zile, intră în default – incapacitate de plată.

Pentru guvernul chinez, cea mai mare îngrijorare o reprezintă efectul în cascadă pe care un faliment Evergrande l-ar avea asupra economiei naționale. O astfel de criză pică într-un moment foarte prost pentru Beijing: criza Covid și relațiile comerciale extrem de proaste cu Occidentul.

În prezent, Evergrande datorează bani unui număr de 171 de bănci și 121 de organizații financiare chineze. Sistemul bancar chinez ar fi direct afectat deoarece falimentul ar provoca o avalanșă de credite neperformante/toxice pe piață. Creșterea economică a Chinei ar fi frânată, ceea ce ar avea, la rândul său, impact asupra celei globale, din moment ce discutăm, totuși, de a doua economie a lumii.

#Evergrande #cadere #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.