Căderea gigantului imobiliar Evergrande și un adevăr dureros: nimeni nu știe cât de mare va fi criza care va urma

Colapsul financiar al gigantului imobiliar chinez Evergrande, care a acumulat datorii de 300 de miliarde de dolari, ar putea avea efecte încă nebănuite asupra economiei globale. Încă nu se știe cât de mari vor fi acestea dintr-un motiv foarte simplu: nici în 2008, când s-a prăbușit Lehman Brothers, nimeni nu a știut cât de mare va fi criza economică ce a urmat. Vestea bună: analiștii consultați de The Guardian au spus că nu putem vorbi, totuși, de un moment „Lehman Brothers” made in China. Vestea rea: Prăbușirea Evergrande ar putea fi doar vârful aisbergului.

Evergrande a acceptat să plătească o dobândă la o obligaţiune internă emisă în yuani, iar banca naţională a Chinei a decis să injecteze bani în sistemul bancar, informează Reuters.

Gigantul imobiliar are de plătit până azi o dobândă de 83,5 milioane de dolari şi până miercuri, 29 septembrie, o altă dobândă de 47,5 milioane de dolari, pentru două obligaţiuni (bonduri). Dacă Evergrande nu plăteşte aceste sume în termen de 30 de zile, intră în default – incapacitate de plată.

Pentru guvernul chinez, cea mai mare îngrijorare o reprezintă efectul în cascadă pe care un faliment Evergrande l-ar avea asupra economiei naționale. O astfel de criză pică într-un moment foarte prost pentru Beijing: criza Covid și relațiile comerciale extrem de proaste cu Occidentul.

În prezent, Evergrande datorează bani unui număr de 171 de bănci și 121 de organizații financiare chineze. Sistemul bancar chinez ar fi direct afectat deoarece falimentul ar provoca o avalanșă de credite neperformante/toxice pe piață. Creșterea economică a Chinei ar fi frânată, ceea ce ar avea, la rândul său, impact asupra celei globale, din moment ce discutăm, totuși, de a doua economie a lumii.

#Evergrande #cadere #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.