Căderea gigantului imobiliar Evergrande și un adevăr dureros: nimeni nu știe cât de mare va fi criza care va urma

Colapsul financiar al gigantului imobiliar chinez Evergrande, care a acumulat datorii de 300 de miliarde de dolari, ar putea avea efecte încă nebănuite asupra economiei globale. Încă nu se știe cât de mari vor fi acestea dintr-un motiv foarte simplu: nici în 2008, când s-a prăbușit Lehman Brothers, nimeni nu a știut cât de mare va fi criza economică ce a urmat. Vestea bună: analiștii consultați de The Guardian au spus că nu putem vorbi, totuși, de un moment „Lehman Brothers” made in China. Vestea rea: Prăbușirea Evergrande ar putea fi doar vârful aisbergului.

Evergrande a acceptat să plătească o dobândă la o obligaţiune internă emisă în yuani, iar banca naţională a Chinei a decis să injecteze bani în sistemul bancar, informează Reuters.

Gigantul imobiliar are de plătit până azi o dobândă de 83,5 milioane de dolari şi până miercuri, 29 septembrie, o altă dobândă de 47,5 milioane de dolari, pentru două obligaţiuni (bonduri). Dacă Evergrande nu plăteşte aceste sume în termen de 30 de zile, intră în default – incapacitate de plată.

Pentru guvernul chinez, cea mai mare îngrijorare o reprezintă efectul în cascadă pe care un faliment Evergrande l-ar avea asupra economiei naționale. O astfel de criză pică într-un moment foarte prost pentru Beijing: criza Covid și relațiile comerciale extrem de proaste cu Occidentul.

În prezent, Evergrande datorează bani unui număr de 171 de bănci și 121 de organizații financiare chineze. Sistemul bancar chinez ar fi direct afectat deoarece falimentul ar provoca o avalanșă de credite neperformante/toxice pe piață. Creșterea economică a Chinei ar fi frânată, ceea ce ar avea, la rândul său, impact asupra celei globale, din moment ce discutăm, totuși, de a doua economie a lumii.

#Evergrande #cadere #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.