Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova marchează 25 de ani de la adoptarea legii instituției camerale

La data de 13 mai 1999, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea cu privire la Camera de Comerț și Industrie”, atribuind Camerei statutul de organizație nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă interesele întreprinzătorilor din Republica Moldova.

Cu prilejul celebrării celor 25 de ani de la adoptarea legii instituției camerale, Președintele CCI a RM Sergiu Harea a felicitat membrii și echipa, care contribuie la dezvoltarea sistemului cameral, promovarea produselor și serviciilor autohtone, dar și la consolidarea mediului de afaceri și a celui investițional din țară.

„Stimați membri, parteneri, Legea CCI a RM a fost adoptată pentru a stabili bazele organizării juridice a activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie și facilitează asocierea mediului de afaceri într-o instituție camerală care susține și promovează businessul moldovenesc. Pe parcursul acestor 25 de ani, doar împreună am reușit să contribuim la creșterea competitivității antreprenorilor autohtoni, am promovat produsele și serviciile autohtone la evenimente expoziționale organizate acasă, dar și peste hotare, am promovat învățământul dual; am facilitat comerțul exterior prin servicii de expertiză și certificarea originii mărfurilor; am organizat misiuni economice peste hotare; am oferit servicii de Arbitraj și Mediere, etc. Sunt recunoscător tuturor celor care sunt alături de instituția camerală, susțin eforturile noastre de a promova afacerile locale și cred cu certitudine că doar împreună vom contribui la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova”, a menționat Sergiu Harea.

La momentul de față, instituția camerală reunește peste 1100 de membri din toate ramurile economiei naționale, ce se bucură de suportul Camerei din Chișinău, dar și a celor 9 filiale de pe întreg teritoriul țării (Edineț, Bălți, Soroca, Cahul, Tighina, Orhei, Ungheni, Hîncești, Găgăuzia și Rîbnița).

Camera este persoană juridică de drept public, care exercită unele funții publice delegate de stat (precum: certificate de origine, Carnete ATA, aviz de impediment justificator și în domeniul învățământului dual), facilitează parteneriatele strategice orientate spre atragerea investițiilor, promovează relațiile comerciale naționale și internaționale și contribuie la aplicarea bunelor practici în dezvoltarea economică și socială a țării.

#25 de ani de la adoptare #CCI a RM #Sergiu Harea #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.