Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe – Ioniță

07 Apr. 2025, 14:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 14:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

15 Aug. 2026, 10:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 10:07 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Telefonul mobil a devenit principalul instrument prin care moldovenii își gestionează banii la distanță. Datele Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul II din 2026 arată că aproape 98% din numărul operațiunilor efectuate de persoanele fizice prin sistemele de deservire bancară la distanță au fost realizate prin mobile banking.

În perioada aprilie–iunie, persoanele fizice au efectuat în total 28,44 milioane de operațiuni prin sistemele IPAD (instrumente de plată cu acces la distanță). Dintre acestea, nu mai puțin de 27,87 milioane au fost realizate prin aplicațiile mobile ale băncilor.

Astfel, mobile banking-ul a concentrat circa 98% din toate operațiunile persoanelor fizice. Prin internet banking au fost realizate doar 571,5 mii de operațiuni, adică aproximativ 2%.

Și mai spectaculoase sunt sumele transferate. Valoarea totală a operațiunilor persoanelor fizice a ajuns în trimestrul II la 48,87 miliarde de lei. Din această sumă, 47,51 miliarde de lei au trecut prin mobile banking, echivalentul a 97,2% din total.

Prin internet banking, persoanele fizice au efectuat operațiuni de numai 1,36 miliarde de lei.

Datele arată practic dispariția PC banking-ului din utilizarea curentă: BNM raportează zero operațiuni atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.

Situația este aproape inversă în cazul companiilor. Persoanele juridice au efectuat 4,99 milioane de operațiuni, în valoare de aproape 319,8 miliarde de lei.

Internet banking-ul domină categoric acest segment: 4,69 milioane de operațiuni, în valoare de 313,09 miliarde de lei. Asta înseamnă circa 94% din numărul tranzacțiilor și aproape 98% din valoarea lor.

Prin mobile banking, companiile au realizat doar 302,4 mii de operațiuni, însă valoarea acestora a fost deloc neglijabilă – aproximativ 6,68 miliarde de lei.

Diferența dintre populație și mediul de afaceri este vizibilă și la valoarea medie a unei operațiuni. În cazul persoanelor fizice, aceasta a fost de aproximativ 1.718 lei, în timp ce pentru persoanele juridice media a depășit 64 de mii de lei.

Cumulat, persoanele fizice și juridice au efectuat în trimestrul II peste 33,43 milioane de operațiuni prin sistemele bancare la distanță.

Valoarea acestora a ajuns la aproximativ 368,64 miliarde de lei în doar trei luni.