CCI a RM și BERD au lansat un nou serviciu digital: Carnet ATA-online

Astăzi, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a lansat serviciul digital Carnet ATA-online. Serviciul poate fi accesat de pe platforma de servicii digitale a CCI a RM www.client.chamber.md.

Carnetul ATA este un document vamal internațional în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. În Republica Moldova, carnetul este eliberat din anul 2007, în peste 80 de țări.

Sergiu HAREA, președinte Camera de Comerț și Industrie: „În ultima perioadă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale și, în acest context, astăzi, cu suportul partenerilor noștri, lansăm un nou serviciu orientat spre susținerea mediului de afaceri, dar și facilitare activității economice în Republica Moldova. După cum cunoașteți, Camera de Comerț și Industrie este unica instituție împuternicită conform legii să elibereze Carnete ATA. Astfel, modulul Carnet ATA, dezvoltat pe platforma www.client.chamber.md, permite depunerea cererilor online mult mai simplu și rapid, iar specialiștii CCI vor perfecta Carnetul în baza documentelor transmise în format electronic. Cu această ocazia aș dori să mulțumesc partenerilor de dezvoltate, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care au susținut dezvoltarea acestui serviciu digital în domeniul comerțului internațional. Mulțumesc antreprenorilor care au încredere în serviciile oferite de instituția camerală și vă asigur de tot suportul nostru și în continuare.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Andrei MAZUR, manager proiect „Climatul investițional în RM”, BERD: „Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare susține procesul digitalizării serviciilor deja de câțiva ani. Din cauza pandemiei, businessul a fost nevoit să treacă în regim online, de aceea BERD a decis să ofere suport tehnic pentru a implementa acest proiect. În acest context, vreau să menționez că CCI este un partener de încredere pentru a dezvolta digitalizarea în Republica Moldova.”

Natalia Calenic, vicepreședinte CCI: „Carnetul ATA este solicitat cel mai des de: companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziţii; oamenii de artă, colective teatrale, muzicieni şi artişti, sportivi, profesionişti din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentul său profesional, operele de artă sau alte bunuri. Deținerea Carnetului ATA scutește de necesitatea perfectării declarației vamale și constituirii unei garanții financiare pentru asigurarea taxelor și impozitelor organului vamal. Acest serviciu online al CCI a RM vine să faciliteze procedurile de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și mai rapidă. Totodată, crearea modulului este o precondiție pentru implementarea sistemului de Carnete electronice (e-ATA), care este la etapa de pilotare de către Camera de Comerț Internaională și Organizația Mondială a Vămilor. Anual, Camera eliberează circa 120 de carnete pentru mărfuri, în valoare de peste 200 mii dolari SUA, (dar până la pandemie, în 2019, au fost eliberate cel mai mare număr de carnete- 181, pentru mărfuri în valoare de circa 580 mii USD).”

Ion Butnaru, jurist „DVV-SHOW”, beneficiar carnet ATA: „Organizăm evenimente culturale, concerte, în țară și peste hotare, și de aceea exportăm echipament profesional, iar evenimentul de azi- lansarea unui serviciu online, este un lucru binevenit, nu doar că e mult mai simplă și economă procedura, dar aici găsim și o evidență a carnetelor ATA. Pentru noi era mai complicat să ținem evidența tuturor carnetelor solicitate în registru separat.”

Carnetul ATA este un Document internațional vamal aplicat conform Convenţiei privind Admiterea Temporară adoptată la Istanbul, la 26 iunie 1990.

Moldova a devenit membră a sistemului ATA în 2008, cînd a fost ratificată Convenția privind admiterea temporară de la Istanbul. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului din 2009, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a fost desemnată în calitate de asociaţie emitentă şi garantă a titlurilor de admitere temporară (carnete ATA).

#ATA #serviciu online #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.