Ce avere are noul șef de la fisc! Conturile burdușite cu bani și venituri de aproape 900 de mii de lei

Petru Rotaru a fost numit, în ședința de astăzi a Guvernului, noul șef al Serviciului Fiscal de Stat, după ce Rozalina Albu a demisionat din funcție.

BANI.MD a analizat declarația de avere a lui Petru Rotaru care anterior a ocupat funcția de membru al Curții de Conturi.

În anul 2022, Rotaru a încasat un venit de 450,6 mii de lei de la Curtea de Conturi sau câte 37,7 mii de lei lunar. Soția lui Rotaru a fost remunerată de la Eco Build Construct cu 190 mii de lei și de la Drumuri Ialoveni cu 247,7 mii de lei.

Soția lui Rotaru este și proprietara a două terenuri cu o suprafață a câte 0,2 ha, iar valoarea acestora este de 50 mii de lei fiecare.

Noul șef al fiscului locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, cu o valoare de piață de 1,5 milioane de lei și are o Skoda Octavia din 2018 care costă 120 de mii de lei. Rotaru explică prețul mic al autoturismului prin faptul că au fost defectate cutia și motorul vehiculului.

Petru Rotaru are două credite bancare la MAIB unul scadent în 2021 de 100 de mii de lei la o rată de 14% și celălalt – 1,4 milioane de lei scadent în 2038 la o rată de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rotaru #declaratie #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.