Ce avere are noul șef de la fisc! Conturile burdușite cu bani și venituri de aproape 900 de mii de lei

Petru Rotaru a fost numit, în ședința de astăzi a Guvernului, noul șef al Serviciului Fiscal de Stat, după ce Rozalina Albu a demisionat din funcție.

BANI.MD a analizat declarația de avere a lui Petru Rotaru care anterior a ocupat funcția de membru al Curții de Conturi.

În anul 2022, Rotaru a încasat un venit de 450,6 mii de lei de la Curtea de Conturi sau câte 37,7 mii de lei lunar. Soția lui Rotaru a fost remunerată de la Eco Build Construct cu 190 mii de lei și de la Drumuri Ialoveni cu 247,7 mii de lei.

Soția lui Rotaru este și proprietara a două terenuri cu o suprafață a câte 0,2 ha, iar valoarea acestora este de 50 mii de lei fiecare.

Noul șef al fiscului locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, cu o valoare de piață de 1,5 milioane de lei și are o Skoda Octavia din 2018 care costă 120 de mii de lei. Rotaru explică prețul mic al autoturismului prin faptul că au fost defectate cutia și motorul vehiculului.

Petru Rotaru are două credite bancare la MAIB unul scadent în 2021 de 100 de mii de lei la o rată de 14% și celălalt – 1,4 milioane de lei scadent în 2038 la o rată de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rotaru #declaratie #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.