Ce se întâmplă când la o secție de votare din străinătate se epuizează buletinele? Interviu cu Victor Martin de la MAE

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice ale țării noastre, oferă suport pentru organizarea alegerilor la secțiile de votare din afara țării. Procesul are loc cu acceptul statelor gazdă, iar mai multe detalii despre cum se desfășoară procesul, ce provocări și riscuri există, dar și care sunt cele mai frecvente întrebări ale conaționalilor din străinătate despre scrutin a relatat în studioul RLIVE TV Victor Martin, șeful Direcției Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Conform diplomatului, secțiile de votare au fost constituite astfel încât, acolo unde se înregistrează număr mare de votanți cetățenii să poată fi direcționați către alte birouri electorale, în caz că stocul buletinelor de vot se epuizează.

„Ministerul de Externe împreună cu colegii din misiuni diplomatice au examinat și analizat posibile locații unde au fost deschise secții de votare, în așa mod ca ele să fie într-o proximitate una față de alta. În cazul în care buletinele de vot ar ajunge spre epuizare, cetățenii care ar dori să-și exercite dreptul la vot pot fi direcționați spre alte secții de votare”, a explicat Victor Martin.

Vorbind despre funcționarii electorali care vor activa la secțiile de votare din străinătate, oficialul a precizat că președintele și secretarul sunt reprezentanți ai MAE sau se propun de minister, fiecare partid din Parlament își poate propune un reprezentant, iar restul membrilor biroului electoral sunt din rândul conaționalilor din statul gazdă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomații moldoveni sunt pregătiți să facă față oricăror scenarii posibile, iar țările gazdă s-au declarat dispuse să ofere sprijin. În cazul unor situații excepționale, așa cum s-a întâmplat la scrutinul precedent, când au parvenit alerte false cu bombă la secții de votare din afara țării, forțele de ordine din statele gazdă vor oferi sprijin.

„Colegii noștri din misiunile diplomatice, dar și colegii noștri din diasporă, care fac parte din echipele birourilor electorale peste hotare, sunt informați cu privire la posibile acțiuni de împiedicare a bunei desfășurări a procesului electoral, au acces la protocoalele corespunzătoare. Sunt și există regulamente care prevăd modul și comportamentul în diferite situații și sunt pregătiți pentru gestionarea situațiilor care pot interveni”, a precizat Martin.

Funcționarul a mai menționat că, în contextul alegerilor, de cele mai multe ori, moldovenii din străinătate apelează la personalul diplomatic pentru a se informa despre locațiile birourilor electorale și actele de identitate în baza cărora pot vota.

„Ministerul de Externe depune efortul maximal pentru ca în această zi un număr cât mai mare de cetățenii Republicii Moldova să poată participa și să-și poată exercita dreptul fundamental la vot. Vreau să menționez că anul acesta pentru bună desfășurare a procesului electoral sunt antrenate peste 4000 de persoane. Este cu adevărat un efort pentru cetățenii noștri care se află peste hotare, ca ei să poată veni într-un număr cât mai mare să-și exercite acest drept fundamental și pe această cale sunt invitați toți cetățenii noștri de peste hotare să se prezinte în ziua de duminică, 28 septembrie, la cel mai apropiat birou electoral”, a punctat Victor Martin.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.