Cele 12 țări din lume în care criptomonedele sunt restricționate sau ilegale. Rusia se regăsește în listă

Încă din 2009, Bitcoin a fost una din cele mai controversate monede virtuale, la fel ca și celelalte monede care au urmat după. Deși criticat pe scară largă pentru volatilitatea sa, Bitcoin este văzut de unii, în special în lumea în curs de dezvoltare, ca un mecanism sigur în timpul furtunilor economice. Dar, pe măsură ce mai mulți oameni apelează la criptomonede, fie ca o investiție, fie ca un colac de salvare, toate aceste chestiuni au determinat anumite țări să ia o serie de restricții privind utilizarea lor.

Statutul juridic al Bitcoin și al altor monede alternative variază substanțial de la o țară la alta, în timp ce, în unele, relația fie urmează să fie definită corespunzător sau se schimbă constant. Majoritatea țărilor permit plățile cu Bitcoin, în timp ce altele au impus limite asupra modului în care Bitcoin poate fi utilizat, băncile interzicând clienților săi să facă tranzacții cu criptomonede. Iată statele în care se întâmplă acest lucru:

Algeria

În prezent, în Algeria este interzisă utilizarea criptomonedelor, în urma adoptării unei legi care datează încă din 2018, prin care este ilegală cumpărarea, vânzarea, utilizarea sau deținerea de monede virtuale, scrie euronews.com.

Bolivia

În Bolivia există o interdicție completă de utilizare a Bitcoin, încă din 2014. Banca Centrală Boliviană a emis o rezoluție care interzice Bitcoin și orice altă monedă care nu este reglementată de o țară sau de o zonă economică.

China

China a reprimat în forță utilizarea criptomonedelor în interiorul țării, după ce în prima jumătate din 2021, Bitcoin a cunoscut creșteri uriașe. Oficialii chinezi au lansat în repetate rânduri avertismente oamenilor săi să rămână departe de piața activelor digitale și au restricționat puternic activitățile de minat din țară, precum și schimburile valutare din China și din străinătate.

Pe 27 august, Yin Youping, directorul adjunct al Biroului pentru protecția drepturilor consumatorilor financiari ai Băncii Populare din China (PboC), a transmis că aceste cryptomonede sunt active speculative și a avertizat oamenii să „își protejeze buzunarele”.

Eforturile de a submina Bitcoin (o monedă descentralizată în afara controlului guvernelor și instituțiilor) sunt văzute în mare măsură ca o încercare a autorităților chineze de a-și impune propria lor monedă electronică.

PBoC încearcă să fie una dintre primele bănci centrale majore din lume care își lansează propria monedă digitală și, astfel, ar putea monitoriza mai atent tranzacțiile oamenilor săi.

Columbia

În Columbia, instituțiilor financiare nu li se permite să faciliteze tranzacțiile Bitcoin. Agenția guvernamentată Superintendencia Financiera a avertizat instituțiile financiare în 2014 că este posibil să nu „protejeze, să investească, să intermedieze sau să gestioneze operațiuni cu bani virtuali”.

Egipt

În Egipt, principalul organism consultativ islamic al țării, a emis un decret religios în 2018, clasificând tranzacțiile Bitcoin drept „haram”, adică ceva interzis de legea islamică. Deși nu erau obligatorii, legile bancare ale Egiptului au fost înăsprite în septembrie 2020 pentru a împiedica tranzacționarea sau promovarea de criptomonede fără o licență a Băncii Centrale.

Indonezia

Banca Centrală din Indonezia a emis reglementări care interzic utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, ca mijloc de plată de la 1 ianuarie 2018.

Iran

Iranul are o relație complexă cu Bitcoinul. În loc să se sustragă de la posibile consecințe financiare nefaste, țara a apelat, în schimb la practica profitabilă a mineritului Bitcoin pentru a finanța importurile.

În timp ce Banca Centrală interzice tranzacționarea criptomonedelor din străinătate, a încurajat tranzacționarea Bitcoin în interiorul țarii, oferind chiar stimulente.

Aproximativ 4,5 la sută din tranzacționarea mondială de Bitcoin are loc în Iran, care, potrivit companiei Elliptic, ar putea reprezenta venituri de peste 1 miliard de dolari (843 milioane de euro). Pentru ca industria crypto să înflorească, Iranul a oferit celor care minează în mod autorizat energie ieftină, cu o condiție clară: toate criptomonedele minate să fie vândute Băncii Centrale.

Cu toate acestea, tranzacționarea fără licență „scurge” în fiecare zi mai mult de 2 GW din rețeaua națională, provocând lipsuri de energie electrică. În acest scop, autoritățile iraniene au emis o interdicție de patru luni pentru mineritul Bitcoin, ce este valabilă până pe 22 septembrie 2021.

Nepal

Banca Rastra din Nepal a declarat Bitcoin ca fiind o monedă ilegală din august 2017.

Macedonia de Nord

Macedonia de Nord este singura țară europeană care are până acum o interdicție oficială asupra criptomonedelor, precum Bitcoin sau Ethereum.

Rusia

În timp ce criptomoneda nu este interzisă în Rusia, există un conflict în curs de desfășurare împotriva utilizării sale.

Rusia a adoptat primele sale legi pentru reglementarea criptomonedelor în iulie 2020, care a desemnat pentru prima dată criptomoneda drept proprietate supusă impozitării. Legea, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 interzice și funcționarilor publici ruși să dețină active criptografice.

Președintele rus, Vladimir Puțin, a legat în mod repetat criptomoneda de activitatea infracțională, solicitând o atenție sporită în special tranzacțiilor transfrontaliere cu criptomonede.

În iulie, procurorul general a anunțat o nouă propunere de legislație care să permită polițiștilor confiscarea criptomonedelor care sunt considerate ca fiind obținute ilegal, fiind asemănate chiar cu luare de mită.

Turcia

Turcii s-au orientat către criptomonede pe măsură ce lira turcească a căzut în valoare, al care se adaugă o inflație ce a atins un nivel maxim în aprilie. La 16 aprilie 2021, Banca Centrală a Republicii Turcia a emis un regulament care interzice utilizarea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin, direct sau indirect, pentru a plăti bunuri și servicii.

Vietnam

Banca de Stat din Vietnam a declarat că emiterea, furnizarea și utilizarea Bitcoin și a altor criptomonede sunt ilegale ca mijloc de plată și sunt supuse pedepsei amenzilor de la 150 milioane dong vietnamezi (echivalentul 5.600 de euro) la 200 milioane dong (7.445 de euro).

Cu toate acestea, guvernul nu interzice tranzacționarea Bitcoin sau deținerea acestora ca active.

#ilegal #tari #criptomonede #restrictii #bitcoin #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.