Cele mai bune orașe în care să locuiești dacă ești vegetarian. Sunt perfecte și pentru călătorii

Dacă ești vegetarian, iar atunci când ești în oraș te confrunți cu problema că nu ai ce alege din bucate, sau nu găsești produsele necesare pentru a găsti bucate vegetariene atunci poți să mergi să locuiești în unul din aceste orașe. De asemenea, dacă planifi o călătorie în timpul apropiat sau o vacanță, poți alege aceste destinații. Aici vei găsi cu ușurință ce să mănânci.

1. Londra, UK

Un studiu arată că în capitala Londrei fructele și legumele sunt accesibile pentru a pregăti mese vegetariene. De asemenea, în orice supermarket veți substituienți pentru produsele animale.

De asemenea, restaurantele din Londra propun o gamă variată de produse pentru vegetarieni.

2. Berlin, Germania

Berlinul este cunoscut pentru mâncarea vegetariană, în special pentru evenimentele dedicate acestui tip de mâncare. Un eveniment cunoscut este Veganes Sommerfest, care reunește organizații de caritate și organizații caritabile din toată țara pentru a împărtăși ceea ce știu cu mii de vizitatori înfometați.

3. München, Germania

Munchenul este lăudat pentru accesibilitatea și volumul său ridicat de restaurante care răspund nevoilor dietetice diferite.În general, Germania este cunoscută pentru numărul mare de vegetarieni.

4. Vienna, Austria

Aproape jumătate din totalul restaurantelor din Viena au fost raportate a fi locuri excelente pentru vegetarieni să mănânce, cu aprecieri generoase oferite pentru calitatea mâncării oferite.

5. Glasgow, UK

În acest oraș, peste jumătate din locurile vegetariene se potrivesc excelent și veganilor.

6. Zurich, Elveția

Chiar dacă în restaurante mâncarea vegetariană este mai scumpă, atunci supermaketurile oferă o gamă largă de produse pentru vegetarieni. De asemenea, Zurich este cunosc ca orașul care a lansat primul restaurant vegetarian din lume.

#vegetarian #orase #mâncare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.