Cine este noul șef al SPF Aeroportul Internațional Chișinău? A fost prezentat efectivului de Rosian Vasiloi

Valerian Jero, este noul șef-interimar al Sectorului Poliției de Frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”. Despre asta anunță responsabilii Poliției de Frontieră, într-un comunicat de presă.

Valerian Jero, fost comisar-șef, a fost prezentat efectivului de către șeful IGPF, Rosian Vasiloi.

„Aeroportul Chișinău este un punct strategic atât pentru instituția noastră, cât și pentru țară – ce trebuie să ofere servicii de cea mai înaltă calitate tuturor călătorilor și aici intervine profesionalismul nostru, al polițistului de frontieră. Insist pe disciplina de serviciu, pe responsabilitatea maximă față de atribuțiile de serviciu și o atenție sporită la măsurile de protecție împotriva Covid-19. Aveți grijă de dumneavoastră! Cetățeanul trebuie să fie în siguranță și bine informat mai ales în această perioadă instabilă din punct de vedere al actualizării perpetuă a hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică” a menționat șeful Poliției de Frontieră.

În cadrul ședinței s-a punctat și necesitatea identificării persoanelor în calitate de comunicatori pentru discuțiile cu cetățenii care să ofere explicații clare referitor la regulile de traversare a frontierei și măsurile de prevenire și control a infecției Covid-19, se mai arată în comunicat.

Vasiloi a propus inițierea unui proiect de digitalizare a anumitor acțiuni pe linia de control al documentelor, cum ar fi completarea fișelor epidemiologice online, dar și gestionarea eficientă a fluxului de călători prin diferențierea clară a coridoarelor, acțiuni menite să asigure reducerea timpului de așteptare la trecerea frontierei de stat prin Aeroportul Chișinău.

#Valerian Jero #rosian vasiloi #Aeroport #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.