Cine este noul șef al SPF Aeroportul Internațional Chișinău? A fost prezentat efectivului de Rosian Vasiloi

12 Aug. 2021, 15:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Aug. 2021, 15:05 // Actual //  MD Bani

Valerian Jero, este noul șef-interimar al Sectorului Poliției de Frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”. Despre asta anunță responsabilii Poliției de Frontieră, într-un comunicat de presă.

Valerian Jero, fost comisar-șef, a fost prezentat efectivului de către șeful IGPF, Rosian Vasiloi.

„Aeroportul Chișinău este un punct strategic atât pentru instituția noastră, cât și pentru țară – ce trebuie să ofere servicii de cea mai înaltă calitate tuturor călătorilor și aici intervine profesionalismul nostru, al polițistului de frontieră. Insist pe disciplina de serviciu, pe responsabilitatea maximă față de atribuțiile de serviciu și o atenție sporită la măsurile de protecție împotriva Covid-19. Aveți grijă de dumneavoastră! Cetățeanul trebuie să fie în siguranță și bine informat mai ales în această perioadă instabilă din punct de vedere al actualizării perpetuă a hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică” a menționat șeful Poliției de Frontieră.

În cadrul ședinței s-a punctat și necesitatea identificării persoanelor în calitate de comunicatori pentru discuțiile cu cetățenii care să ofere explicații clare referitor la regulile de traversare a frontierei și măsurile de prevenire și control a infecției Covid-19, se mai arată în comunicat.

Vasiloi a propus inițierea unui proiect de digitalizare a anumitor acțiuni pe linia de control al documentelor, cum ar fi completarea fișelor epidemiologice online, dar și gestionarea eficientă a fluxului de călători prin diferențierea clară a coridoarelor, acțiuni menite să asigure reducerea timpului de așteptare la trecerea frontierei de stat prin Aeroportul Chișinău.

 

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 11:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 11:42 // Actual //  Ursu Victor

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!