Cine este noul șef al SPF Aeroportul Internațional Chișinău? A fost prezentat efectivului de Rosian Vasiloi

Valerian Jero, este noul șef-interimar al Sectorului Poliției de Frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”. Despre asta anunță responsabilii Poliției de Frontieră, într-un comunicat de presă.

Valerian Jero, fost comisar-șef, a fost prezentat efectivului de către șeful IGPF, Rosian Vasiloi.

„Aeroportul Chișinău este un punct strategic atât pentru instituția noastră, cât și pentru țară – ce trebuie să ofere servicii de cea mai înaltă calitate tuturor călătorilor și aici intervine profesionalismul nostru, al polițistului de frontieră. Insist pe disciplina de serviciu, pe responsabilitatea maximă față de atribuțiile de serviciu și o atenție sporită la măsurile de protecție împotriva Covid-19. Aveți grijă de dumneavoastră! Cetățeanul trebuie să fie în siguranță și bine informat mai ales în această perioadă instabilă din punct de vedere al actualizării perpetuă a hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică” a menționat șeful Poliției de Frontieră.

În cadrul ședinței s-a punctat și necesitatea identificării persoanelor în calitate de comunicatori pentru discuțiile cu cetățenii care să ofere explicații clare referitor la regulile de traversare a frontierei și măsurile de prevenire și control a infecției Covid-19, se mai arată în comunicat.

Vasiloi a propus inițierea unui proiect de digitalizare a anumitor acțiuni pe linia de control al documentelor, cum ar fi completarea fișelor epidemiologice online, dar și gestionarea eficientă a fluxului de călători prin diferențierea clară a coridoarelor, acțiuni menite să asigure reducerea timpului de așteptare la trecerea frontierei de stat prin Aeroportul Chișinău.

#Valerian Jero #rosian vasiloi #Aeroport #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima tranșă de finanțare din programul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a mai fost acordată Republicii Moldova după demiterea fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Declarația a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Contransens” a publicației ZIUA.

Întârzierea reformelor de guvernanță și anticorupție din Republica Moldova pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a garanta că banii publici sunt cheltuiți corect, a punctat Ioniță.

Potrivit acestuia, partenerii externi au atras în repetate rânduri atenția asupra problemelor de transparență și control al cheltuielilor publice.

„La voi, cheltuielile… noi nu putem garanta că banul public este cheltuit corect”, a spus Ioniță, menționând că lipsa unor mecanisme eficiente de verificare creează suspiciuni privind modul în care sunt utilizate resursele bugetare.

Economistul a dat drept exemplu proiectele de infrastructură, unde, potrivit lui, apar frecvent dubii legate de calitatea lucrărilor executate.

„Ați văzut știrea asta cu asfaltul: trebuie să fie 14 centimetri, dar pun șapte. Nu mai vorbesc de calitate și așa mai departe”, a afirmat el.

Veaceslav Ioniță susține că problema nu este doar modul în care sunt cheltuiți banii publici, ci și faptul că instituțiile statului nu dispun de suficiente instrumente pentru a demonstra că aceste cheltuieli sunt verificate eficient.

Economistul a făcut referire și la reacțiile partenerilor externi, inclusiv ale Fondului Monetar Internațional (FMI), care, potrivit lui, au subliniat că lipsa unor mecanisme solide de control al finanțelor publice reprezintă un risc atunci când este vorba de acordarea de împrumuturi.

În acest context, Ioniță a invocat și conceptul de „datorie odioasă”, utilizat în dreptul internațional, care se referă la situațiile în care o guvernare contractează împrumuturi contrar intereselor populației, iar ulterior aceste datorii pot fi contestate.

„Există cazuri în practica internațională când statele au demonstrat că datoriile contractate de guverne corupte au fost împotriva voinței cetățenilor și împotriva intereselor naționale”, a explicat economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, partenerii externi sunt atenți la modul în care sunt gestionate finanțele publice și la existența unor instituții independente capabile să verifice utilizarea banilor publici.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.