Cine împarte parte-și face. Președinția, Parlamentul, Guvernul și-au majorat salariile pentru anul 2022

Proiectul bugetului pentru anul 2022 prevede venituri în sumă de 50,1 miliarde lei și cheltuieli de 65,2 miliarde de lei. Am prospectat instituțiile statului unde au fost majorate cheltuielile, care implică majorări salariale.

Astfel, pentru Parlament este prevăzut un buget de 142,3 mil. de lei cu 23,7 mil. de lei mai mare față de 2021. Președinția și-a adjudecat un buget de 19,7 mil. de lei cu 2,5 mil. de lei mai mult. La Curtea Constituțională bugetul a crescut cu 2,8 mil. de lei, la 14,8 mil. de lei. Curtea de Conturi va avea un buget de 42,2 mil. de lei cu un 1 mil. de lei mai mult comparativ cu anul 2021. La Guvern, bugetul va fi de 108,6 mil. de lei cu 7,7 mil. de lei mai mult.

Cheltuielile de personal ale Secretariatului Parlamentului au crescut cu 20%, Aparatului Președintelui cu 14,5%, Curții Constituționale cu 24,3%, Guvern – 7,7% și Curții de Conturi cu 2,4%.

La aprobarea bugetului pentru anului 2022, Guvernul anunța că a majorat ajutorul pentru perioada rece a anului cu 200 lei, de rând cu creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor, compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică. De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea graduală a salariilor angajaților din sectorul bugetar, Astfel, valoarea de referință generală care se aplică pentru calcularea salariilor a peste 72 mii de angajați din sectorul bugetar se va majora până la 1800 lei, iar pentru 103 mii de angajați – până la 1900 lei.

#majorate #buget #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie