Companiile locale au dat tonul investițiilor – 15 miliarde de lei în primele 6 luni

Volumul total al investițiilor în active imobilizate a însumat, în ianuarie–iunie 2025, circa 15,3 miliarde de lei, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Ministerului Economiei și Dezvoltării Economice (MDED). Expansiunea a fost determinată, în principal, de creșterea investițiilor proprii ale agenților economici și a celor finanțate din credite interne, în timp ce finanțările din surse străine au înregistrat o scădere.

Investițiile realizate din sursele proprii ale companiilor, care dețin o pondere de 70,3% din total, au crescut cu 25,9%, contribuind cu +17,5 puncte procentuale la evoluția generală. MDED explică această dinamică prin politicile de stimulare a investițiilor, inclusiv aplicarea cotei de 0% la venitul reinvestit.

Totodată, investițiile finanțate din credite și împrumuturi interne au urcat cu 35,6%, reprezentând 10,4% din totalul investițiilor și aducând o contribuție pozitivă de +3,3 p.p.. În schimb, investițiile publice au scăzut ușor, cu 1,7%, în special din cauza reducerii finanțării din fondul rutier (-11,1%) și a bugetelor locale (-9,9%), deși investițiile din bugetul de stat s-au majorat cu 10,6%.

Finanțările provenite din împrumuturi externe s-au majorat cu 10,8%, având o pondere modestă, dar o contribuție pozitivă de +0,3 p.p., fiind orientate preponderent către proiecte de infrastructură publică. În același timp, investițiile din surse străine directe s-au diminuat cu 4,9%, reflectând o prudență mai mare a investitorilor în contextul regional marcat de incertitudini.

Pe tipuri de active, creșterea a fost generalizată. Investițiile în construcții (39,6% din total) au crescut cu 14,7%, în special datorită majorării investițiilor în clădiri rezidențiale (+27,6%) și nerezidențiale (+16,5%), stimulate de scăderea ratelor de dobândă la creditele ipotecare. Investițiile în mașini și utilaje au crescut cu 24%, iar cele în terenuri cu 41,7%.

Cele mai mari contribuții la creșterea totală a investițiilor le-au avut: mașini și utilaje: +7,8 p.p., clădiri rezidențiale: +4,0 p.p., imobilizări necorporale: +3,8 p.p., terenuri: +2,2 p.p., și clădiri nerezidențiale: +2,1 p.p..

Potrivit MDED, principalele provocări care continuă să afecteze activitatea investițională rămân incertitudinile cauzate de războiul din Ucraina, capacitatea redusă de implementare a proiectelor publice, dar și dependența ridicată de investițiile interne. În același timp, autoritățile menționează un impact pozitiv al politicilor fiscale stimulative și al îmbunătățirii condițiilor de creditare, care au susținut dinamica generală a investițiilor în prima jumătate a anului.

În total, investițiile interne au acoperit aproape 90% din volumul total, confirmând rolul dominant al capitalului autohton în dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

#capital #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.