Corupție până în măduva oaselor. Bucureștiul și Londra se implică – reforme anticorupție în Moldova. Tertium non datur

16 Iul. 2022, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2022, 10:38 // Actual //  bani.md

Ministerul Justiţiei din România şi Ambasada României la Chişinău, alături de autorităţile din Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, coordonează asistenţa pentru reformele anticorupţie de la Chişinău şi oferă Republicii Moldova suport direct prin cooperare interinstituţională în format extins. Un grup de lucru pe această temă a avut loc, vineri, la Bucureşti.

România, prin Ministerul Justiţiei, reprezentat de George Cătălin Şerban, secretar de stat, şi Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, reprezentat de Justin McKenzie Smith, director, au co-prezidat, vineri, lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie din cadrul Celei de-a doua Conferinţe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform/MSP), potrivit unui comunicat de presă, de vineri, al Ministerului Justiţiei din România.

”Evenimentul este organizat la nivelul miniştrilor afacerilor externe, de către ministerele de resort din România, Germania şi Franţa. Respectând formatul conferinţei anterioare, organizată în data de 5 aprilie, la Berlin, de aceleaşi state, Conferinţa de la Bucureşti şi-a propus continuarea dezbaterilor şi a colectării de sprijin financiar şi asistenţă tehnică pentru autorităţile de la Chişinău, în contextul războiului din Ucraina. Discuţiile s-au organizat pe domenii esenţiale ce au preluat formatul unor Grupuri de lucru, după cum urmează: (1) Războiul din Ucraina şi situaţia umanitară a refugiaţilor, (2) Lupta anticorupţie, ca prioritate pe agenda reformelor din Republica Moldova, (3) Provocări privind energia întâmpinate de Republica Moldova, (4) Asistenţă financiară/Dezvoltarea rezilienţei economice a Republicii Moldova, (5) Managementul eficient al frontierelor”, se arată în document.

Cu ocazia lucrărilor Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis un mesaj în care a arătat că nici Republica Moldova, nici Ucraina, nu sunt singure pe drumul către Uniunea Europeană.

 ”Prin decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 privind aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), liderii UE s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şi responsabilităţilor lor şi au acordat Republicii Moldova şi Ucrainei statutul de candidat, confirmând că aceste ţări şi cetăţenii lor sunt bineveniţi în familia Uniunii Europene. UE a fost din nou creativă. A răspuns rapid noilor realităţi create de agresiunea Rusiei în Ucraina, anunţând o decizie care ţine cont de meritele acestor ţări şi de determinarea autorităţilor lor de a menţine o cale europeană. Realizarea este una istorică, iar felicitările trebuie transmise şi autorităţilor de la Chişinău. Acum este nevoie de realizări concrete pentru a fi dovedită capacitatea acestor ţări de a-şi însuşi cu adevărat valorile Uniunii Europene prevăzute de tratele sale de constitutive. Ceea ce este important de ştiut este că nici Ucraina şi nici Republica Moldova nu sunt singure pe acest drum. România a fost una dintre ţările care au susţinut constant Republica Moldova pe drumul său european. România va continua să facă acest lucru. Instituţiile UE urmează să fie ghizii şi partenerii Republicii Moldova pentru a finaliza cu succes procesul de aderare, aşa cum au fost şi în perioada aderării României la UE. Ştim cu toţii că ceea ce ne aşteaptă este poate mai dificil decât obţinerea acestui statut de candidat, dar suntem cu toţii aici pentru a sprijini eforturile autorităţilor de la Chişinău”, a transmis Cătălin Predoiu.

La lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, alături de reprezentanţii României, Marii Britanii şi Republicii Moldova, au participat reprezentanţi din partea: Franţei, Germaniei, Ţărilor de Jos, Letoniei, Estoniei, Confederaţiei Elveţiane, Serviciului European de Acţiune Externă, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 16:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
11 Feb. 2026, 16:20 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea. 

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!