Criză pe șine! O treime dintre șefii de la CFM, trimiși acasă cu bani mai puțini

19 Dec. 2025, 10:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Dec. 2025, 10:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ 30% dintre angajații din administrația Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) vor fi trimiși în concediu tehnic forțat, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Informația a fost confirmată pentru BANI.MD de directorul CFM, Serghei Cotelnic. Este vorba de 700 și 1000 de persoane

Potrivit acestuia, salariații vizați de măsură vor primi doar 55% din salariu pe durata concediului tehnic. Decizia vizează, în special, angajații care nu sunt implicați direct în circulația trenurilor și în organizarea transportului feroviar.

Conducerea CFM estimează că măsura va genera economii de aproximativ 7–8 milioane de lei. Scopul principal este evitarea acumulării unor datorii suplimentare și menținerea sustenabilității financiare a întreprinderii, aflată într-o situație economică dificilă.

Întrebat despre restanțele salariale, Serghei Cotelnic a declarat că, în prezent, datoriile față de angajați depășesc ușor 100 de milioane de lei. În același timp, acesta a precizat că au fost achitate restanțele salariale pentru luna august, urmând ca plățile pentru celelalte luni să fie efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.