Cu embargoul petrolier rusesc la orizont, Comisia Europeană vrea să pună o taxă suplimentară rafinăriilor europene 

14 Sept. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană vrea să oblige firmele din sectorul combustibililor fosili care au obținut profituri mari din creșterea prețurilor la energie să plătească o contribuție financiară pentru a ajuta cetățenii și industriile care se confruntă cu creșterea vertiginoasă a facturilor, scrie agenția Reuters, care citează un document al Comisiei, la nivel de draft.

Astfel companiile din producția de petrol, gaze, extracția cărbunelui și rafinarea petrolului ar urma să plătească o contribuție pe baza „profiturilor excedentare impozabile realizate în anul fiscal 2022”, potrivit proiectului, care ar putea fi în continuare modificat.

Ar fi o taxă temporară, care ar strânge numerar pentru a ajuta guvernele să atenueze criza energetică a Europei prin măsuri precum sprijinirea gospodăriilor și a întreprinderilor cu facturi mari, sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie, reducerea consumului de energie al UE și creșterea autosuficienței Europei în aprovizionarea cu energie, mai arată Reuters.

„Contribuțiile de solidaritate sunt justificate de faptul că aceste companii au realizat profituri excedentare imprevizibile”, se arată în proiect. „Aceste profituri nu corespund niciunui profit obișnuit la care aceste entități s-ar fi așteptat sau s-ar fi putut aștepta să îl obțină în circumstanțe normale”, mai arată draftul.

O revenire rapidă a cererii în urma pandemiei și o creștere a prețurilor petrolului și gazelor, determinate de invazia Ucrainei de către Rusia, au sporit profiturile companiilor energetice în acest an, mai arată Reuters.

Marile companii petroliere europene au înregistrat profituri în creștere în al doilea trimestru, scrie Reuters. Astfel, TotalEnergies a raportat un profit record de 11,5 miliarde de dolari, în timp ce Shell a înregistrat un profit trimestrial de 9,8 miliarde de dolari. „Recunoaștem necesitatea unei politici concertate și a altor acțiuni pentru a atenua criza prețurilor la energie în Europa și în alte părți. Suntem la curent cu propunerea UE pentru o „contribuție de solidaritate” și așteptăm mai multe detalii din partea Comisiei”, a spus un purtător de cuvânt al Shell.

Măsura UE s-ar aplica pentru profiturie excedentare ale unei companii din 2022, calculat la un nivel care ar trebui să fie peste media profiturilor impozabile realizate în cei trei ani fiscali începând cu ianuarie 2019, se arată în proiect, adăugând că firmelor li se va asigura o marjă de profit suficientă pentru investiții viitoare. Unele țări, inclusiv Italia, au introdus deja un impozit pe profit excepțional pentru firmele energetice. Proiectul arată că Bruxelles-ul va institui o rată minimă de taxare suplimentară pentru toate țările UE, dar guvernele ar putea alege să aplice taxe mai mari.

Măsura ar urma să fie adoptată de o majoritate consolidată a statelor membre, ceea ce înseamnă că nu va necesita aprobarea unanimă din partea celor 27 de țări membre ale UE, arată Reuters.

Suprataxă pe embargo. Riscuri pentru viitor

Comisia vrea să suprataxeze rafinăriile europene în condițiile în care marea majoritate a acestora va trebui să caute petrol mai mult, mai scump, și mai departe pentru a asigura cererea de carburanți a continentului în condițiile în care la 5 decembrie intră în vigoare embargoul impus de UE asupra importurilor de țiței rusesc adus pe care maritim[. Urmat de un embargou și pe importul de produse petroliere (benzină și motorină) din Rusia, care ar urma să intre în vigoare în februarie 2023.

Realitatea Live

07 Ian. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Ian. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!