Cuba deschide larg ușa investitorilor ruși, oferindu-le tratament preferențial. În URSS exista și port

Oficiali și lideri de afaceri ruși și cubanezi au anunțat miercuri, 17 mai, noi inițiative pentru a atrage investitorii ruși pe piața cubaneză, cel mai recent semn al legăturilor economice în creștere rapidă între cei doi aliați politici de lungă durată.

Boris Titov, șeful delegației ruse a Comitetului de afaceri cubanezo-rus, a declarat la un forum al antreprenorilor ruși de la Havana că statul cubanez a deschis decisiv ușa investițiilor rusești.

„Ne oferă un tratament preferențial”, a spus Titov la forumul desfășurat la Hotel Nacional din Havana.

Titov a spus că Havana a oferit investitorilor ruși dreptul de a folosi terenul cubanez pe o perioadă de 30 de ani, o concesie neobișnuită către firme străine făcută de liderii comuniști cubanezi.

Cuba va scuti, de asemenea, companiile rusești de tarifele de import pentru anumite tehnologii și le va permite firmelor rusești să-și repatrieze profiturile, un beneficiu în economia dominată de stat a Cubei.

Cele două țări, aflate în părți opuse ale globului, analizează, de asemenea, modalități de accelerare a transportului maritim între ele, a declarat Titov.

„În vremurile sovietice exista o legătură portuară și maritimă directă”, a declarat Titov la forum. „Analizăm această posibilitate cu proprietarii navelor cubaneze”.

În ultimele luni, Cuba a încercat să atragă investitori din Rusia și din alte națiuni aliate politic, în încercarea de a-și consolida economia devastată de pandemia de coronavirus, de sancțiunile dure ale SUA și de inflația galopantă. Rusia, de asemenea afectată de sancțiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, a acționat în ultimele luni pentru a consolida legăturile economice cu această țară comunistă și cu alte state din America Latină care se opun la ceea ce numește hegemonia SUA.

Ricardo Cabrisas, ministrul cubanez al comerțului exterior, a declarat reporterilor, în marja forumului, că legăturile economice dintre Rusia și Cuba nu vor face decât să se consolideze. Comerțul bilateral dintre Cuba și Rusia a ajuns la 450 de milioane de dolari în 2022, de trei ori mai mult decât în 2021, potrivit lui Serghei Baldin, reprezentantul comercial al Rusiei în Cuba. Baldin a declarat că 90% din acest comerț a fost compus din vânzări de produse petroliere și ulei de soia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuba #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”