Cuba deschide larg ușa investitorilor ruși, oferindu-le tratament preferențial. În URSS exista și port

Oficiali și lideri de afaceri ruși și cubanezi au anunțat miercuri, 17 mai, noi inițiative pentru a atrage investitorii ruși pe piața cubaneză, cel mai recent semn al legăturilor economice în creștere rapidă între cei doi aliați politici de lungă durată.

Boris Titov, șeful delegației ruse a Comitetului de afaceri cubanezo-rus, a declarat la un forum al antreprenorilor ruși de la Havana că statul cubanez a deschis decisiv ușa investițiilor rusești.

„Ne oferă un tratament preferențial”, a spus Titov la forumul desfășurat la Hotel Nacional din Havana.

Titov a spus că Havana a oferit investitorilor ruși dreptul de a folosi terenul cubanez pe o perioadă de 30 de ani, o concesie neobișnuită către firme străine făcută de liderii comuniști cubanezi.

Cuba va scuti, de asemenea, companiile rusești de tarifele de import pentru anumite tehnologii și le va permite firmelor rusești să-și repatrieze profiturile, un beneficiu în economia dominată de stat a Cubei.

Cele două țări, aflate în părți opuse ale globului, analizează, de asemenea, modalități de accelerare a transportului maritim între ele, a declarat Titov.

„În vremurile sovietice exista o legătură portuară și maritimă directă”, a declarat Titov la forum. „Analizăm această posibilitate cu proprietarii navelor cubaneze”.

În ultimele luni, Cuba a încercat să atragă investitori din Rusia și din alte națiuni aliate politic, în încercarea de a-și consolida economia devastată de pandemia de coronavirus, de sancțiunile dure ale SUA și de inflația galopantă. Rusia, de asemenea afectată de sancțiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, a acționat în ultimele luni pentru a consolida legăturile economice cu această țară comunistă și cu alte state din America Latină care se opun la ceea ce numește hegemonia SUA.

Ricardo Cabrisas, ministrul cubanez al comerțului exterior, a declarat reporterilor, în marja forumului, că legăturile economice dintre Rusia și Cuba nu vor face decât să se consolideze. Comerțul bilateral dintre Cuba și Rusia a ajuns la 450 de milioane de dolari în 2022, de trei ori mai mult decât în 2021, potrivit lui Serghei Baldin, reprezentantul comercial al Rusiei în Cuba. Baldin a declarat că 90% din acest comerț a fost compus din vânzări de produse petroliere și ulei de soia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuba #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.