Cuba deschide larg ușa investitorilor ruși, oferindu-le tratament preferențial. În URSS exista și port

Oficiali și lideri de afaceri ruși și cubanezi au anunțat miercuri, 17 mai, noi inițiative pentru a atrage investitorii ruși pe piața cubaneză, cel mai recent semn al legăturilor economice în creștere rapidă între cei doi aliați politici de lungă durată.

Boris Titov, șeful delegației ruse a Comitetului de afaceri cubanezo-rus, a declarat la un forum al antreprenorilor ruși de la Havana că statul cubanez a deschis decisiv ușa investițiilor rusești.

„Ne oferă un tratament preferențial”, a spus Titov la forumul desfășurat la Hotel Nacional din Havana.

Titov a spus că Havana a oferit investitorilor ruși dreptul de a folosi terenul cubanez pe o perioadă de 30 de ani, o concesie neobișnuită către firme străine făcută de liderii comuniști cubanezi.

Cuba va scuti, de asemenea, companiile rusești de tarifele de import pentru anumite tehnologii și le va permite firmelor rusești să-și repatrieze profiturile, un beneficiu în economia dominată de stat a Cubei.

Cele două țări, aflate în părți opuse ale globului, analizează, de asemenea, modalități de accelerare a transportului maritim între ele, a declarat Titov.

„În vremurile sovietice exista o legătură portuară și maritimă directă”, a declarat Titov la forum. „Analizăm această posibilitate cu proprietarii navelor cubaneze”.

În ultimele luni, Cuba a încercat să atragă investitori din Rusia și din alte națiuni aliate politic, în încercarea de a-și consolida economia devastată de pandemia de coronavirus, de sancțiunile dure ale SUA și de inflația galopantă. Rusia, de asemenea afectată de sancțiunile occidentale din cauza conflictului din Ucraina, a acționat în ultimele luni pentru a consolida legăturile economice cu această țară comunistă și cu alte state din America Latină care se opun la ceea ce numește hegemonia SUA.

Ricardo Cabrisas, ministrul cubanez al comerțului exterior, a declarat reporterilor, în marja forumului, că legăturile economice dintre Rusia și Cuba nu vor face decât să se consolideze. Comerțul bilateral dintre Cuba și Rusia a ajuns la 450 de milioane de dolari în 2022, de trei ori mai mult decât în 2021, potrivit lui Serghei Baldin, reprezentantul comercial al Rusiei în Cuba. Baldin a declarat că 90% din acest comerț a fost compus din vânzări de produse petroliere și ulei de soia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuba #Investiții #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.