Cum au ajuns românii să planteze în curți banani în loc de meri și pruni

Temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani dezvoltă încet, dar sigur piața de plante exotice din România. Tot mai mulți producători horticoli din România au scos deja la vânzare bananieri cu prețuri între 50 și 5000 de lei românești, în funcție de mărimea plantei. Unii dintre producători dau asigurări că bananierii au început deja să rodească și vorbesc chiar despre o producție de 45-50 de kilograme de banane dintr-o singură plantă. Copacii care cresc la tropice pot fi acum văzuți în curțile românilor, la Chitila sau Tărtășești, scrie Digi24.

„Vând bananier de 3 metri în vas mare, adus din străinătate, crescut de mine timp de 3 ani, coroana deosebit de frumoasă, frunzele au un metru, urmează să dea rod”.

Cam așa sună un anunț de pe o platformă de vânzări online. Vânzătorul, Cristi pe numele său, este din Cluj și cere 1000 de euro pentru bananierul său. La telefon oferă mai multe detalii. Spune că a adus mai mulți bananieri din Siria și din Turcia și că, îngrijită cum trebuie, o astfel plantă, în al treilea an al ei, rodește, iar producția poate ajunge la 45-50 de kg.

Cei mai mulți dintre cei care vând bananieri susțin că plantele lor ajung să dea rod, zeci de banane într-un ciorchine, dar este foarte greu să ajungi cu fructul la coacere.

În oricare dintre situații, bananierii au fost aclimatizați deja în România și, chiar dacă nu ajung la coacerea fructului, ei rezistă ca plante în aer liber. Desigur, este nevoie de o îngrijire mai atentă.

#banani #vanzatori #pret #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.