Cum au ajuns românii să planteze în curți banani în loc de meri și pruni

03 Aug. 2022, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Aug. 2022, 09:31 // Actual //  MD Bani

Temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani dezvoltă încet, dar sigur piața de plante exotice din România. Tot mai mulți producători horticoli din România au scos deja la vânzare bananieri cu prețuri între 50 și 5000 de lei românești, în funcție de mărimea plantei. Unii dintre producători dau asigurări că bananierii au început deja să rodească și vorbesc chiar despre o producție de 45-50 de kilograme de banane dintr-o singură plantă. Copacii care cresc la tropice pot fi acum văzuți în curțile românilor, la Chitila sau Tărtășești, scrie Digi24.

„Vând bananier de 3 metri în vas mare, adus din străinătate, crescut de mine timp de 3 ani, coroana deosebit de frumoasă, frunzele au un metru, urmează să dea rod”.

Cam așa sună un anunț de pe o platformă de vânzări online. Vânzătorul, Cristi pe numele său, este din Cluj și cere 1000 de euro pentru bananierul său. La telefon oferă mai multe detalii. Spune că a adus mai mulți bananieri din Siria și din Turcia și că, îngrijită cum trebuie, o astfel plantă, în al treilea an al ei, rodește, iar producția poate ajunge la 45-50 de kg.

Cei mai mulți dintre cei care vând bananieri susțin că plantele lor ajung să dea rod, zeci de banane într-un ciorchine, dar este foarte greu să ajungi cu fructul la coacere.

În oricare dintre situații, bananierii au fost aclimatizați deja în România și, chiar dacă nu ajung la coacerea fructului, ei rezistă ca plante în aer liber. Desigur, este nevoie de o îngrijire mai atentă.

Realitatea Live

12 Ian. 2026, 16:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2026, 16:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!