Cum au ajuns românii să planteze în curți banani în loc de meri și pruni

Temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani dezvoltă încet, dar sigur piața de plante exotice din România. Tot mai mulți producători horticoli din România au scos deja la vânzare bananieri cu prețuri între 50 și 5000 de lei românești, în funcție de mărimea plantei. Unii dintre producători dau asigurări că bananierii au început deja să rodească și vorbesc chiar despre o producție de 45-50 de kilograme de banane dintr-o singură plantă. Copacii care cresc la tropice pot fi acum văzuți în curțile românilor, la Chitila sau Tărtășești, scrie Digi24.

„Vând bananier de 3 metri în vas mare, adus din străinătate, crescut de mine timp de 3 ani, coroana deosebit de frumoasă, frunzele au un metru, urmează să dea rod”.

Cam așa sună un anunț de pe o platformă de vânzări online. Vânzătorul, Cristi pe numele său, este din Cluj și cere 1000 de euro pentru bananierul său. La telefon oferă mai multe detalii. Spune că a adus mai mulți bananieri din Siria și din Turcia și că, îngrijită cum trebuie, o astfel plantă, în al treilea an al ei, rodește, iar producția poate ajunge la 45-50 de kg.

Cei mai mulți dintre cei care vând bananieri susțin că plantele lor ajung să dea rod, zeci de banane într-un ciorchine, dar este foarte greu să ajungi cu fructul la coacere.

În oricare dintre situații, bananierii au fost aclimatizați deja în România și, chiar dacă nu ajung la coacerea fructului, ei rezistă ca plante în aer liber. Desigur, este nevoie de o îngrijire mai atentă.

#banani #vanzatori #pret #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.