Cum au ajuns românii să planteze în curți banani în loc de meri și pruni

Temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani dezvoltă încet, dar sigur piața de plante exotice din România. Tot mai mulți producători horticoli din România au scos deja la vânzare bananieri cu prețuri între 50 și 5000 de lei românești, în funcție de mărimea plantei. Unii dintre producători dau asigurări că bananierii au început deja să rodească și vorbesc chiar despre o producție de 45-50 de kilograme de banane dintr-o singură plantă. Copacii care cresc la tropice pot fi acum văzuți în curțile românilor, la Chitila sau Tărtășești, scrie Digi24.

„Vând bananier de 3 metri în vas mare, adus din străinătate, crescut de mine timp de 3 ani, coroana deosebit de frumoasă, frunzele au un metru, urmează să dea rod”.

Cam așa sună un anunț de pe o platformă de vânzări online. Vânzătorul, Cristi pe numele său, este din Cluj și cere 1000 de euro pentru bananierul său. La telefon oferă mai multe detalii. Spune că a adus mai mulți bananieri din Siria și din Turcia și că, îngrijită cum trebuie, o astfel plantă, în al treilea an al ei, rodește, iar producția poate ajunge la 45-50 de kg.

Cei mai mulți dintre cei care vând bananieri susțin că plantele lor ajung să dea rod, zeci de banane într-un ciorchine, dar este foarte greu să ajungi cu fructul la coacere.

În oricare dintre situații, bananierii au fost aclimatizați deja în România și, chiar dacă nu ajung la coacerea fructului, ei rezistă ca plante în aer liber. Desigur, este nevoie de o îngrijire mai atentă.

#banani #vanzatori #pret #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul de presă Realitatea a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare. Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

Prin Hotărârea din 13 februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea AO MORA ca neîntemeiată. Instanța a reținut că: informațiile publicate în presă privind interacțiunea AO MORA cu organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unui potențial risc pentru Republica Moldova asociat activității acestora au un substrat factologic justificat și se bazează pe date provenite din surse oficiale.

Ulterior, la 5 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de apel depusă de AO MORA și a menținut hotărârea primei instanțe, decizia devenind definitivă.

Potrivit hotărârii de judecată, informațiile publicate au fost susținute și de datele furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), care a semnalat că activitatea unei persoane asociate cu AO MORA, identificată drept A. Kricevski, prezintă un potențial risc la adresa securității Republicii Moldova.

De asemenea, instanța a reținut că Centrul Național Anticorupție (CNA) a constatat, în urma investigațiilor, că activitatea grupului vizat ar fi fost finanțată și gestionată în interesul cetățeanului rus A. Kricevski, cu scopul promovării intereselor personale și ale unor entități externe din domeniul drepturilor de autor.

Totodată, se constată că obiectivul principal al acțiunilor întreprinse de acest grup ar fi fost discreditarea organizațiilor de gestiune colectivă din Republica Moldova și a conducerii AGEPI, inclusiv prin răspândirea de afirmații calomnioase și prin tentative de intimidare a presei prin acțiuni judiciare.

Prin deciziile instanțelor, Grupul de presă Realitatea a obținut o victorie definitivă, iar judecătorii au confirmat că investigația jurnalistică contestată: se bazează pe fapte verificabile, nu depășesc limitele libertății de exprimare, nu constituie defăimare.

Având în vedere materialele colectate timp de 4 ani în cadrul investigației realizate de Grupul Media Realitatea, precum și în contextul declarațiilor din cadrul ședinței Parlamentului din data de 18 decembrie 2025 referitoare la domeniul Drepturilor de autor, atragem atenția Parlamentului, Guvernului și a instituțiilor de forță a Republicii Moldova asupra necesității monitorizării activității AO MORA și a organizațiilor afiliate din perspectiva atacurilor organizațiilor de gestiune colectivă rusești asupra securității naționale pe domeniul drepturilor de autor.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunță despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

Asociația „de autori” MORA este fondată de 6 cetățeni ai Republicii Moldova: Gherman Stela (Președintă), Codreanu Dumitru (Cenzor) și Jora Vadim, Țurcan Valentin, Chiroșca Nicolae și Pădure Constantin (membri ai Consiliului de Administrare al autorilor). De menționat, că pe lângă variabila profesională – de la proprietar de restaurant, constructori și până la șomeri, niciunul din aceste 6 persoane nu este autor sau interpret și nu a avut niciodată nicio legătură de ordin profesional cu domeniul drepturilor de autor și conexe.

#mora #investigatie