Cum au ajuns românii să planteze în curți banani în loc de meri și pruni

Temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani dezvoltă încet, dar sigur piața de plante exotice din România. Tot mai mulți producători horticoli din România au scos deja la vânzare bananieri cu prețuri între 50 și 5000 de lei românești, în funcție de mărimea plantei. Unii dintre producători dau asigurări că bananierii au început deja să rodească și vorbesc chiar despre o producție de 45-50 de kilograme de banane dintr-o singură plantă. Copacii care cresc la tropice pot fi acum văzuți în curțile românilor, la Chitila sau Tărtășești, scrie Digi24.

„Vând bananier de 3 metri în vas mare, adus din străinătate, crescut de mine timp de 3 ani, coroana deosebit de frumoasă, frunzele au un metru, urmează să dea rod”.

Cam așa sună un anunț de pe o platformă de vânzări online. Vânzătorul, Cristi pe numele său, este din Cluj și cere 1000 de euro pentru bananierul său. La telefon oferă mai multe detalii. Spune că a adus mai mulți bananieri din Siria și din Turcia și că, îngrijită cum trebuie, o astfel plantă, în al treilea an al ei, rodește, iar producția poate ajunge la 45-50 de kg.

Cei mai mulți dintre cei care vând bananieri susțin că plantele lor ajung să dea rod, zeci de banane într-un ciorchine, dar este foarte greu să ajungi cu fructul la coacere.

În oricare dintre situații, bananierii au fost aclimatizați deja în România și, chiar dacă nu ajung la coacerea fructului, ei rezistă ca plante în aer liber. Desigur, este nevoie de o îngrijire mai atentă.

#banani #vanzatori #pret #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom