Cum să creezi un produs remarcabil, care să devină popular rapid şi să fie pe placul utilizatorilor? TOP 7 cărți

Cu toate că pare atât de simplu să promovezi un produs, în spate este foarte multă muncă. Citind aceste cărți vei învăța cum să creezi, să promovezi şi să-ți vinzi corect produsul.

Inspired – Marty Cagan

Autorul se concentrează pe exemple ale celor mai mari companii din lume – Google, Netflix, Tesla, Amazon. În același timp, sfaturile sunt legate în principal de dezvoltarea produsului și vor fi deosebit de relevante pentru startupurile în stadiu incipient.

The Product Book

Cartea se bazează pe platforma internațională Product School, care în sine conține multe articole utile și cursuri online pentru cei care lucrează la un produs.

The Lean Product Playbook – Dan Olsen

O carte de produse care se concentrează în principal pe „potrivirea produsului pe piață”. În acesta veți găsi o mulțime de informații utile despre UX, funcționalitate, propuneri de valoare, precum și despre lucrul cu publicul țintă și nevoile acestora.

The Mom Test – Rob Fitzpatrick

Una dintre lecțiile pe care le oferă această carte este să nu ceri tuturor părerilor despre produsul tău., ci mai degrabă să te concentrezi pe lucrul cu potențialii și clienți să afli de la ei nevoile și atitudinea față de produsul tău.

Shape Up – Ryan Singer

Carte este scrisă chiar de creatorul BaseCamp. Aceasta se focusează mai mult pe procesul de creare a produsului în sine, pe diverse abordări precum Agile și Scrum. Un alt lucru fascinant pe care îl aflăm din aceasta carte este că, cu abordarea corectă, un produs poate fi lansat de o echipă mică în doar 6 săptămâni .

Sprint – Jake Knapp

Continuarea temei cărții anterioare. De la trei parteneri Google Ventures, puteți afla că în 5 zile puteți testa ipotezele produsului și puteți înțelege dacă merită să le implementați în produsul dvs.

Hooked – Nir Eyal

Cartea aceasta te învăța cum să creezii produse care să îi pe atragă utilizatori; produse care pot avea succes și se pot vinde fără campanii de marketing scumpe și care pot deveni populare rapid.

#produs #utilizatori #cărți #promovare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%