Cum se împart banii la rectificarea bugetară

Cabinetul de miniștri a rectificat Legea bugetului de stat pentru anul 2023. Potrivit documentului, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului de stat se majorează cu 1,4 miliarde de lei.

Respectiv, veniturile bugetului de stat cresc cu 2,2% și vor constitui 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,7% și vor constitui 84,602 miliarde de lei. În același timp, deficitul bugetar rămâne de 18,3 miliarde de lei.

Modificarea bugetului a fost determinată de majorarea intrărilor de granturi externe pentru suport bugetar în sumă de 94 de milioane de dolari, resurse ce au fost direcționate în mare parte pentru dezvoltarea economiei naționale.

Principalele măsuri de ordin economic, vizează alocarea suplimentară de resurse pentru infrastructură și dezvoltare locală:

majorarea Fondului rutier cu 736 milioane de lei pentru lucrări de reparație și întreținere a drumurilor publice naționale;

susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA – 338 de milioane de lei (din surse externe inclusiv);

majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei pentru implementarea proiectelor în cadrul programului „Satul European”;

majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

Sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile: cultură, sport și tineret; educație; ocrotirea sănătății. De asemenea, 86,1 milioane de lei vor fi direcționate pentru finanțarea serviciului asistență personală, 50 de milioane de lei pentru reparația capitală a unităților de terapie intensivă din instituțiile medico-sanitare, 5 milioane de lei pentru programul „Farmacia în comuna ta”.

Alte 10 milioane de lei vor fi utilizate pentru renovarea și dotarea infrastructurii pentru educația antepreșcolară, iar 22 de milioane de lei – pentru acordarea premiilor și a burselor sportivilor pentru performanță în competițiile sportive.

Rectificarea presupune și majorarea salariilor pentru unele categorii de bugetari, care lucrează în administrația publică centrală, începând cu 1 iulie curent. Pentru această măsură au fost alocate 89,8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rectificare #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.