Cum va arăta modelul Dacia Spring din 2024

12 Sept. 2022, 17:57
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Sept. 2022, 17:57 // Au Bani //  MD Bani

Dacia Spring pregătește noi schimbări pentru modelul de mașină electrică pentru oraș. Acestea vor fi schimbări fără precedent la Dacia, care este obișnuită să facă modificări cu moderație.

O schimbare semnificativă

Grilă, faruri, scuturi… toată partea din față va face astfel obiectul unor modificări semnificative.

Spring-ul restilizat ar trebui într-adevăr să reia, cu câteva detalii, tabloul de bord al unuia dintre numeroșii săi veri chinezi, Dongfeng EX1 Nano Box. Acest lucru pune și unele probleme brandului românesc.

Cu ecranul tactil central mare, instrumentația digitală și consola centrală plutitoare, cea mai mică Dacia riscă brusc să pară mult mai modernă decât restul gamei, îndepărtându-se totodată de discursurile publicitare ale producătorului care pledează pentru o întoarcere la esențial, dar imposibil de făcut altfel. Ca parte a unui joint venture care implică și Nissan, chinezul Dongfeng este cel care rămâne principalul contractor al acestui proiect, scrie playtech.ro.

Acest remediu pentru modernitate nu ar fi complet fără câteva dezvoltări tehnice. Pentru acesta din urmă, însă, nu va fi nevoie să aștepți până la facelift. Din 2023, gama va primi un nou motor electric de 60 CP pentru a susține actualul bloc de 44 CP, care va rămâne în catalog.

Cât despre baterie, aceasta va primi o mică îmbunătățire pentru a câștiga în jur de 2 kWh, cu o capacitate utilă acum aproape de 30 kWh. Obiectivele Dacia sunt să afișeze o autonomie de 200 km și ca versiunea de 44 CP să rămână sub pragul de 20.000 de euro.

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!