Cum va arăta modelul Dacia Spring din 2024

O schimbare semnificativă

Grilă, faruri, scuturi… toată partea din față va face astfel obiectul unor modificări semnificative.

Spring-ul restilizat ar trebui într-adevăr să reia, cu câteva detalii, tabloul de bord al unuia dintre numeroșii săi veri chinezi, Dongfeng EX1 Nano Box. Acest lucru pune și unele probleme brandului românesc.

Cu ecranul tactil central mare, instrumentația digitală și consola centrală plutitoare, cea mai mică Dacia riscă brusc să pară mult mai modernă decât restul gamei, îndepărtându-se totodată de discursurile publicitare ale producătorului care pledează pentru o întoarcere la esențial, dar imposibil de făcut altfel. Ca parte a unui joint venture care implică și Nissan, chinezul Dongfeng este cel care rămâne principalul contractor al acestui proiect, scrie playtech.ro.

Acest remediu pentru modernitate nu ar fi complet fără câteva dezvoltări tehnice. Pentru acesta din urmă, însă, nu va fi nevoie să aștepți până la facelift. Din 2023, gama va primi un nou motor electric de 60 CP pentru a susține actualul bloc de 44 CP, care va rămâne în catalog.

Cât despre baterie, aceasta va primi o mică îmbunătățire pentru a câștiga în jur de 2 kWh, cu o capacitate utilă acum aproape de 30 kWh. Obiectivele Dacia sunt să afișeze o autonomie de 200 km și ca versiunea de 44 CP să rămână sub pragul de 20.000 de euro.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în Parlament, în cadrul dezbaterilor pe marginea unei moțiuni simple, că o parte semnificativă a rețelelor de gaze din Republica Moldova, construite din fonduri publice și contribuții private, este utilizată gratuit de MoldovaGaz, fără ca investițiile inițiale să fie compensate.

Potrivit ministrului, în perioada 2005–2009 a fost desfășurată o amplă campanie națională de gazificare, finanțată din bugetul de stat, bugetele autorităților locale, contribuțiile agenților economici și ale cetățenilor. În urma acestor investiții au fost construiți sute de kilometri de gazoducte de joasă presiune în mediul rural.

Ulterior, aceste rețele au fost transmise gratuit în gestiunea MoldovaGaz. „Există și un raport al Curții de Conturi care constată această problemă. MoldovaGaz utilizează gratuit gazoducte la a căror construcție nu a contribuit financiar, iar la acest moment nici nu există o cifră exactă privind lungimea totală a acestor rețele”, a declarat Junghietu.

Ministrul a amintit că Parlamentul a obligat anterior Guvernul să efectueze inventarierea tuturor gazoductelor construite din bani publici și contribuții private și să identifice soluții pentru compensarea investițiilor, astfel încât persoanele care au contribuit financiar să poată fi despăgubite.

Potrivit lui Junghietu, anul trecut au fost realizate pregătirile necesare, iar în 2026 urmează să fie lansat procesul efectiv de inventariere. Structura actuală estimativă a proprietății rețelelor de distribuție indică faptul că aproximativ o treime aparține MoldovaGaz, o treime autorităților publice locale și circa o treime cetățenilor-consumatori.

Ministerul Energiei intenționează să lanseze în acest an un proiect pilot, urmat de un program național amplu, pentru stabilirea clară a dreptului de proprietate asupra rețelelor. Oficialul a subliniat că, deși cetățenii au investit în construcția infrastructurii, este necesar ca o companie să asigure mentenanța și administrarea acesteia.

Pentru punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor au emis un ordin comun privind demararea procesului de inventariere. Potrivit estimărilor experților, evaluarea rețelelor de gaze ar putea costa circa 25 de milioane de euro.