Cum va arăta modelul Dacia Spring din 2024

O schimbare semnificativă

Grilă, faruri, scuturi… toată partea din față va face astfel obiectul unor modificări semnificative.

Spring-ul restilizat ar trebui într-adevăr să reia, cu câteva detalii, tabloul de bord al unuia dintre numeroșii săi veri chinezi, Dongfeng EX1 Nano Box. Acest lucru pune și unele probleme brandului românesc.

Cu ecranul tactil central mare, instrumentația digitală și consola centrală plutitoare, cea mai mică Dacia riscă brusc să pară mult mai modernă decât restul gamei, îndepărtându-se totodată de discursurile publicitare ale producătorului care pledează pentru o întoarcere la esențial, dar imposibil de făcut altfel. Ca parte a unui joint venture care implică și Nissan, chinezul Dongfeng este cel care rămâne principalul contractor al acestui proiect, scrie playtech.ro.

Acest remediu pentru modernitate nu ar fi complet fără câteva dezvoltări tehnice. Pentru acesta din urmă, însă, nu va fi nevoie să aștepți până la facelift. Din 2023, gama va primi un nou motor electric de 60 CP pentru a susține actualul bloc de 44 CP, care va rămâne în catalog.

Cât despre baterie, aceasta va primi o mică îmbunătățire pentru a câștiga în jur de 2 kWh, cu o capacitate utilă acum aproape de 30 kWh. Obiectivele Dacia sunt să afișeze o autonomie de 200 km și ca versiunea de 44 CP să rămână sub pragul de 20.000 de euro.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.