Cum va arăta modelul Dacia Spring din 2024

O schimbare semnificativă

Grilă, faruri, scuturi… toată partea din față va face astfel obiectul unor modificări semnificative.

Spring-ul restilizat ar trebui într-adevăr să reia, cu câteva detalii, tabloul de bord al unuia dintre numeroșii săi veri chinezi, Dongfeng EX1 Nano Box. Acest lucru pune și unele probleme brandului românesc.

Cu ecranul tactil central mare, instrumentația digitală și consola centrală plutitoare, cea mai mică Dacia riscă brusc să pară mult mai modernă decât restul gamei, îndepărtându-se totodată de discursurile publicitare ale producătorului care pledează pentru o întoarcere la esențial, dar imposibil de făcut altfel. Ca parte a unui joint venture care implică și Nissan, chinezul Dongfeng este cel care rămâne principalul contractor al acestui proiect, scrie playtech.ro.

Acest remediu pentru modernitate nu ar fi complet fără câteva dezvoltări tehnice. Pentru acesta din urmă, însă, nu va fi nevoie să aștepți până la facelift. Din 2023, gama va primi un nou motor electric de 60 CP pentru a susține actualul bloc de 44 CP, care va rămâne în catalog.

Cât despre baterie, aceasta va primi o mică îmbunătățire pentru a câștiga în jur de 2 kWh, cu o capacitate utilă acum aproape de 30 kWh. Obiectivele Dacia sunt să afișeze o autonomie de 200 km și ca versiunea de 44 CP să rămână sub pragul de 20.000 de euro.

Guvernul vrea să pună capăt „urbanismului pe hârtie” și haosului din construcții prin reguli mult mai stricte pentru verificarea proiectelor imobiliare și a planurilor urbanistice. Potrivit notei informative, autoritățile au constatat că, în prezent, verificările se fac neuniform, iar lipsa unor reguli clare provoacă întârzieri, interpretări diferite și proiecte problematice.

Proiectul noului regulament obligă dezvoltatorii și proiectanții să prezinte un dosar consistent înainte ca proiectele să poată fi aprobate. Acesta va trebui să conțină inclusiv procese-verbale ale consultărilor publice, avize de la autorități, studii tehnice, variante electronice ale proiectelor și chiar linkul unde documentația a fost publicată pentru consultarea cetățenilor.

Practic, proiectele urbanistice vor fi verificate „la sânge”. Specialiștii vor analiza dacă noile construcții au suficient acces la apă, canalizare, energie electrică și gaze, dacă există locuri de parcare, cum va fi afectat traficul și dacă zona este expusă riscurilor de inundații, alunecări de teren sau cutremure.

O atenție aparte va fi acordată și patrimoniului cultural. Regulamentul prevede verificarea modului în care noile clădiri se integrează în zone istorice și dacă sunt respectate regimurile de protecție ale monumentelor.

Autoritățile admit că una dintre marile probleme actuale este „lipsa digitalizării procesului de verificare”, inclusiv absența registrelor și a sistemelor informaționale pentru urmărirea proiectelor. Acum, toate avizele vor trebui semnate electronic, arhivate digital minimum 5 ani și raportate trimestrial autorităților. Dacă un aviz nu respectă toate procedurile prevăzute, acesta va fi considerat nul.

Noile reguli vin însă și cu costuri pentru dezvoltatori și investitori. Documentul prevede că verificarea proiectelor urbanistice se va face contra plată, în baza unui contract dintre beneficiar și verificatorul atestat. Mai mult, dacă proiectul este întors pentru corectări și trebuie reverificat, procedura va fi achitată repetat. Totuși, regulamentul nu stabilește deocamdată tarife concrete sau sume exacte pentru aceste servicii.

Un alt detaliu important este că verificatorii nu vor avea voie să controleze proiecte la care au lucrat sau în care au interese personale, măsura fiind introdusă pentru prevenirea conflictelor de interese.

Autoritățile mai spun că noile reguli ar trebui să reducă numărul litigiilor și al proiectelor contestate.