„Cumătrism la ODA”! Directorul Pîntea și-a angajat foștii colegi în Comitetul de finanțare și le-a dat și salarii

19 Iul. 2023, 15:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iul. 2023, 15:17 // Actual //  bani.md

În data de 2 iulie 2022, a fost lansată Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), creată în urma reorganizării Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Reforma a fost inițiată de fostul ministru al Economiei Sergiu Gaibu, care în prezent este directorul ANRCETI.

„Reforma IP ODA a urmărit fortificarea guvernanței instituției, consolidarea capacitații acesteia de a interacționa cu antreprenorii, restructurarea proceselor interne decizionale și administrative, sporirea transparenței în activitatea acesteia, precum și echiparea cu instrumentele necesare timpurilor actuale, generate de contextul regional și global”, se arată în răspunsul instituției pentru BANI.MD.

Coincidență sau nu, dar în funcția de director a fost numit Dumitru Pîntea, colegul fostului ministru al Economiei, Sergiu Gaibu de la Expert – Grup.

Ulterior, Pîntea și-a angajat alți doi foști colegi de la Expert-Grup în cadrul ODA. Este vorba de Stas Madan și Oleg Verajan.

„În ceea ce privește calitatea dlui Stas Madan și Oleg Verejan (de persoane cunoscute de către dl Dumitru Pîntea) menționam că Expert-Grup este o comunitate de experți independenți cu experiență în diverse domenii. Faptul că foști colegi a lui Dumitru Pintea, și anume dl Stas Madan, se regăsesc în componența Comitetului, nu are decât să fie un element pozitiv prin expertiza pe care o aduce. Referitor la dl Oleg Verejan, acesta a participat în procesul de reformă instituționala și ulterior a fost selectat în funcția de președinte a Comitetului de finanțare și risc in baza aceleiași proceduri de concurs aprobată de Consiliul ODA. De asemenea, menționam ca atât în perioada în care acesta a coordonat reforma în calitate de consultant al unui proiect al Delegației UE de asistență tehnică, cât și în momentul numirii în calitate de președinte al Comitetului, acesta nu avea nici o relație cu Expert-Grup și nici nu îl cunoștea personal pe domnul Pîntea sau alte persoane din cadrul Expert Grup. Prezenta dlui Verejan, este un aport semnificativ în ceea ce privește buna desfășurare a activității Comitetului, având o vastă experiență în managementul unor astfel de entități precum și o experiență îndelungată în sistemul financiar”, se arată în răspunsul ODA.

În cadrul ODIMM, predecesoarea ODA aprobarea proiectelor și granturilor se făcea de către membrii unui comitet care nu erau remunerați suplimentar. Motivul e că erau salariați ai ODIMM. Însă după reformă, Dumitru Pîntea a instituit Comitetul de finanțare și risc, iar membrilor li s-a stabilit și un salariu lunar.

„Pentru anul 2023, Consiliul IP ODA a aprobat remunerarea lunară brută, pentru președintele Comitetului de finanțare și risc, în valoare de 14 000 lei și pentru ceilalți membri ai Comitetului – în valoare de 13 000 lei”, potrivit ODA.

Instituția spune că membrii Comitetul de finanțare și risc au 2-3 ședințe pe lună la care sunt luate diferite decizii ce țin de activitatea Organizației. Este vorba de decizii complexe legate de Programele de grant, Fondul de Garantare a Creditelor, Fondul pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei, Programul 373 și alte instrumente din gestiunea IP ODA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Sept. 2026, 08:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 08:20 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Au trecut mai bine de patru luni de la inaugurarea trecerii feroviare Cantemir–Fălciu, prezentată drept o nouă conexiune strategică între Republica Moldova și România. Pe teren însă, imaginea este cu totul alta. Șine ruginite, vegetație crescută între traverse și niciun tren care să fi traversat frontiera din 22 aprilie până în prezent.

Fotografiile realizate de reporterul BANI.MD la Fălciu arată o infrastructură care pare mai degrabă abandonată decât pregătită să preia un nou flux de mărfuri sau, în perspectivă, trenuri de pasageri. Rugina acoperă șinele, iar iarba și buruienile au crescut în interiorul căii ferate. Pe unele porțiuni, vegetația ajunge până la nivelul traverselor.

Imaginea contrastează cu așteptările create în primăvară, când trecerea feroviară Cantemir–Fălciu a fost inaugurată la 22 aprilie. De atunci însă, potrivit fotografiilor făcute de la fața locului de către jurnalistul BANI.MD, niciun tren marfar  nu a traversat frontiera pe această rută.

Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât Republica Moldova se află chiar acum pe una dintre rutele alternative folosite pentru transportul cerealelor către România. Numai între 17 august și 5 septembrie, potrivit unei analize a economistului Iurie Rija, aproximativ 500 de vagoane încărcate cu grâu, orz și rapiță au circulat pe traseul Volcinețk–Bălți–Ungheni, cu destinația portul Constanța.

Asta înseamnă un flux de 15-20 de vagoane pe zi și un volum estimat la circa 35.000 de tone lunar. În timp ce trenurile cu cereale traversează țara spre România prin Ungheni, legătura Cantemir–Fălciu, care ar putea reprezenta o rută suplimentară peste Prut, rămâne fără trafic.

Fotografiile de la Fălciu spun poate cel mai simplu povestea celor patru luni. Suprafața de rulare a șinelor este brun-roșiatică și nu prezintă aspectul lucios caracteristic unei linii pe care roțile trenurilor circulă frecvent. Vegetația instalată între și în jurul traverselor întărește imaginea unei căi ferate foarte puțin sau deloc utilizate în ultima perioadă.

Și mai îndepărtată pare perspectiva transportului de pasageri. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, declara anterior că nu există încă un program concret pentru lansarea trenurilor pe direcția Fălciu–Cantemir.

Pentru ca un tren din România să poată ajunge la Cantemir fără transbordarea pasagerilor sau schimbarea boghiurilor, Calea Ferată din Moldova trebuie să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, care să permită circulația atât pe ecartamentul larg utilizat în Republica Moldova, cât și pe cel european.

„La etapa actuală nu există încă un program. Urmează ca Căile Ferate ale Republicii Moldova să construiască un segment de câteva sute de metri de cale ferată îngemănată, largă și europeană, astfel încât trenul Vaslui–Bârlad–Cantemir să poată circula fără transbordare sau schimbarea ecartamentului”, explica Bolea.

Lucrările ar urma să fie realizate pe parcursul anului 2026, iar abia ulterior ar urma discuții concrete cu partea română pentru introducerea unei curse de pasageri.

„Suntem în discuții cu Căile Ferate din România pentru a iniția această cursă, însă totul depinde de finalizarea acestui proiect”, spunea ministrul.

Între timp, contextul regional face existența unor rute feroviare suplimentare cu atât mai importantă. Atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene au determinat Ucraina să-și diversifice din nou traseele de export. O parte din cereale este împinsă spre Polonia și porturile baltice, iar o altă parte tranzitează Republica Moldova spre România și Constanța.

Analiza lui Iurie Rija arată că actualele coridoare alternative funcționează mult sub capacitatea lor teoretică, însă rolul lor devine crucial atunci când transportul prin porturile ucrainene de la Marea Neagră este perturbat.

În acest tablou, Cantemir–Fălciu ar fi putut reprezenta încă o poartă feroviară dintre Republica Moldova și România. Deocamdată, însă, traficul real și promisiunile oficiale par să circule pe linii diferite.

La Fălciu nu se aud locomotive. Nu sunt garnituri cu cereale și nici trenurile de pasageri despre care vorbesc autoritățile. Sunt șine care traversează șoseaua, dispar printre buruieni și continuă spre Prut.

La peste patru luni de la inaugurare, rugina de pe șine rămâne cel mai vizibil „indicator de trafic” al noii treceri feroviare Cantemir–Fălciu.