De la Poșta Moldovei la administrarea proprietăților statului. Cine este noul șef la APP

Roman Cojuhari, directorul de la Poșta Moldovei a fost numit șef la Agenția Proprietății Publice în ședința de astăzi a Guvernului. Funcția a rămas vacantă după ce Alexandru Musteață a demisionat.

„Agenția Proprietății Publice trebuie restructurată și să facem ordine în gestionarea proprietății statului”, a comentat premierul Dorine Recean numirea lui Cojuhari.

În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, Roman Cojuhari indică că, în anul 2020 a încasat un salariu de peste 129 000 lei de la IP Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, dar și o indemnizație de 76 273 lei de la Primăria municipiului Chișinău.

În același timp, Roman Cojuhari a indicat un apartament cumpărat în anul 2016, de 73,4 M2 contra sumei de doar 406 411 lei – dacă ar fi să transpunem această sumă în euro (19 587,87 EUR – conform cursului BNM în data de 22.09.2021), putem cu ușurință să verificăm pe site-urile specializate de anunțuri că astfel de imobil, nu se va regăsi la așa preț bun.

Cojuhari a mai indicat și venituri de 18 599,61 lei sub formă de indemnizații de la S.A. Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău și S.A. „Apă Canal Chișinău” din activitatea de reprezentant al statului în societățile comerciale. La fel, Cojuhari a obținut dividende de la RV ProInvest (fondatorul firmei fiind chiar el) – 140 411,22 lei, precum și un venit obținut din vânzarea automobilului, marca căruia nu se specifică, de doar 20 000 lei.

Alexandru Mustață a demsionat din fucnție după scandalul cu șefa de la Anticorupție, Veronica Dragalin. Musteață a sesizat instituțiile de anchetă cu privire la ilegalitățile pe care le-ar fi comis adjunctul șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin – Vasile Plevan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cojuhari #APP #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.