De la Poșta Moldovei la administrarea proprietăților statului. Cine este noul șef la APP

Roman Cojuhari, directorul de la Poșta Moldovei a fost numit șef la Agenția Proprietății Publice în ședința de astăzi a Guvernului. Funcția a rămas vacantă după ce Alexandru Musteață a demisionat.

„Agenția Proprietății Publice trebuie restructurată și să facem ordine în gestionarea proprietății statului”, a comentat premierul Dorine Recean numirea lui Cojuhari.

În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, Roman Cojuhari indică că, în anul 2020 a încasat un salariu de peste 129 000 lei de la IP Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, dar și o indemnizație de 76 273 lei de la Primăria municipiului Chișinău.

În același timp, Roman Cojuhari a indicat un apartament cumpărat în anul 2016, de 73,4 M2 contra sumei de doar 406 411 lei – dacă ar fi să transpunem această sumă în euro (19 587,87 EUR – conform cursului BNM în data de 22.09.2021), putem cu ușurință să verificăm pe site-urile specializate de anunțuri că astfel de imobil, nu se va regăsi la așa preț bun.

Cojuhari a mai indicat și venituri de 18 599,61 lei sub formă de indemnizații de la S.A. Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău și S.A. „Apă Canal Chișinău” din activitatea de reprezentant al statului în societățile comerciale. La fel, Cojuhari a obținut dividende de la RV ProInvest (fondatorul firmei fiind chiar el) – 140 411,22 lei, precum și un venit obținut din vânzarea automobilului, marca căruia nu se specifică, de doar 20 000 lei.

Alexandru Mustață a demsionat din fucnție după scandalul cu șefa de la Anticorupție, Veronica Dragalin. Musteață a sesizat instituțiile de anchetă cu privire la ilegalitățile pe care le-ar fi comis adjunctul șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin – Vasile Plevan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cojuhari #APP #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.