De la Poșta Moldovei la administrarea proprietăților statului. Cine este noul șef la APP

Roman Cojuhari, directorul de la Poșta Moldovei a fost numit șef la Agenția Proprietății Publice în ședința de astăzi a Guvernului. Funcția a rămas vacantă după ce Alexandru Musteață a demisionat.

„Agenția Proprietății Publice trebuie restructurată și să facem ordine în gestionarea proprietății statului”, a comentat premierul Dorine Recean numirea lui Cojuhari.

În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, Roman Cojuhari indică că, în anul 2020 a încasat un salariu de peste 129 000 lei de la IP Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, dar și o indemnizație de 76 273 lei de la Primăria municipiului Chișinău.

În același timp, Roman Cojuhari a indicat un apartament cumpărat în anul 2016, de 73,4 M2 contra sumei de doar 406 411 lei – dacă ar fi să transpunem această sumă în euro (19 587,87 EUR – conform cursului BNM în data de 22.09.2021), putem cu ușurință să verificăm pe site-urile specializate de anunțuri că astfel de imobil, nu se va regăsi la așa preț bun.

Cojuhari a mai indicat și venituri de 18 599,61 lei sub formă de indemnizații de la S.A. Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău și S.A. „Apă Canal Chișinău” din activitatea de reprezentant al statului în societățile comerciale. La fel, Cojuhari a obținut dividende de la RV ProInvest (fondatorul firmei fiind chiar el) – 140 411,22 lei, precum și un venit obținut din vânzarea automobilului, marca căruia nu se specifică, de doar 20 000 lei.

Alexandru Mustață a demsionat din fucnție după scandalul cu șefa de la Anticorupție, Veronica Dragalin. Musteață a sesizat instituțiile de anchetă cu privire la ilegalitățile pe care le-ar fi comis adjunctul șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin – Vasile Plevan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#cojuhari #APP #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.