Deputații au pus la zid Moldovagaz! Compania va trebui să raporteze detailat cum a câștigat banii

În ședința de astăzi, deputații au votat modificări la prezentarea de către unele entități a informațiilor privind impozitul pe venit.

Proiectul propune o serie de modificări la Legea contabilității și raportării financiare, la Legea cu privire la auditul situațiilor financiare, în vederea alinierii la aquis-ul UE. Astfel, întreprinderile care au obținut venituri din vânzări ce depășesc 15,75 miliarde de lei în ultimele două perioade de gestiune consecutive vor include în raportul conducerii un capitol separat privind impozitul pe venit. Informațiile privind impozitul pe venit vor descrie activitățile principale ale entității, veniturile din vânzări, profitul până la impozitare, cheltuielile privind impozitul pe venit, impozitul pe venit achitat etc.

De asemenea, în legislație vor fi definite noțiunile de „entitate autonomă” și „entitate-mamă de cel mai înalt rang”. Noțiunea „standarde de control al calității” se expune în următorul cuprins: „standarde de management al calității — standarde internaționale de management al calității, emise de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare, care se aplică pentru managementul calității la nivel de misiune, acceptate pentru a fi aplicate pe teritoriul Republicii Moldova”.

Potrivit noilor reglementări, în cazul auditului la entitățile de interes public, la entitățile mari și la entitățile mijlocii, raportul auditorului va conține concluzia auditorului privind obligația entității auditate de a prezenta și publica informații privind impozitul pe venit pentru perioada de gestiune anterioară perioadei pentru care se efectuează auditul situatiilor financiare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, există o singură entitate care, pentru anul 2022, a indicat venituri din vânzări de peste 15,75 miliarde de lei pentru perioada de gestiune respectivă. Este vorba de Moldovagaz, care în anul 2022 a avut o cifră de afaceri de 16,5 miliarde de lei față de 6,7 miliarde de lei în anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #Moldovagaz #lege #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.