Dezamăgire pentru moldovenii care vor la mare în România de 1 mai. Cazări mai scumpe decât în Grecia sau Bulgaria

Cum sunt prețurile din România comparativ cu alte stațiuni populare di Grecia sau Bulgaria

În perioada 29 aprilie – 2 mai, pentru două persoane, cazările în Vama Veche încep de la 1.000 de lei românești, însă acestea sunt oferite de pensiuni sau case de vacanță, nu de hoteluri. Cel mai ieftin hotel pentru această perioadă costă peste 2.000 de lei românești.

Cea mai ieftină cazare din Vama Veche pentru această perioadă este o casă de vacanță situată la aproximativ 10-15 minute de plajă, conform unui anunț postat pe o platformă de închirieri.

Dacă vorbim de Mamaia, cazările pentru 1 Mai, cele mai ieftine, pornesc 600 și 800 de lei pentru doi adulți. Cei care caută hoteluri centrale și cu mai multe facilități pot plăti peste 3.000 de lei.

De asemenea, în Costinești prețurile pornesc de la 700 de lei în vile sau pensiuni. La hoteluri de două stele, prețurile sar de 1.100 de lei. În comparație, în Bulgaria, în stațiunea Nisipurile de Aur, cazarea pentru această perioadă la o vilă pornește de la 400 de lei pentru două persoane. Mai mult, în stațiunea Sunny Beach turiștii pot închiria studiouri întregi cu doar 300 de lei pentru această vacanță.

Prețuri mai mici găsim și în Grecia. Spre exemplu, în Halikidiki, Grecia, prețul pentru un hotel în perioada 29 aprilie – 2 mai, în minivacanța de 1 mai, pornește de la 390 de lei. Aproximativ 400-500 de lei costă și cazarea în vile de vacanță.

Și pe insule turiștii pot găsi cazare în această perioadă sub 500 de lei pentru două persoane. De exemplu, în Santorini, sunt vile sau hoteluri de 2 stele cu astfel de prețuri. Cei care caută condiții mai bune sau lux pot păti peste 4.000 de lei la hoteluri mai bine cotate, potrivit ziare.com.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.