(DOC) Pe ce vrea să cheltuie banii Președinția în 2021? Cea mai mare sumă va fi alocată pentru bilete avia

Instituția prezidențială a publicat planul de achiziții pentru anul 2021. Acesta a fost redus cu circa 2 milioane de lei față de cel aprobat anul trecut.

Andrei Spînu, secretarul general al Președinției, a declarat că această economie va crește, iar unele achiziții planificate vor fi amânate, anulate sau realizate la un preț mai mic.

„Luna ianuarie arată că noi deja am redus cheltuielile curente. Prin comparație, cheltuielile pentru luna ianuarie 2021 au scăzut cu aproximativ 20% comparativ cu cheltuielile din ianurie 2020”, a scris Spînu pe pagina sa de Facebook.

Suma totală planificată în buget pentru achizițiile din 2021 este de 9,16 milioane de lei. Cei mai mulți bani vor fi alocați pentru bilete avia pentru deplasări peste hotarele țării – 800 mii de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.