Efectul reformelor pentru un trai mai bun! Unul din șase bărbați își face bagajele pentru a pleca din țară

Conform datelor Biroului Național de Statistică, 15,6% dintre bărbații inactivi din Republica Moldova lucrează sau intenționează să plece la muncă peste hotare, comparativ cu doar 5,1% dintre femei. De asemenea, 13,2% dintre bărbați sunt deja plecați la muncă sau în căutare de lucru în afara țării, față de doar 2,0% dintre femei. În schimb, activitățile de îngrijire a familiei sunt o preocupare mult mai frecventă pentru femei, 18% dintre acestea fiind inactive din acest motiv, comparativ cu doar 1,1% dintre bărbați.

În trimestrul al treilea al anului 2024, populația inactivă de 15 ani și peste a constituit 1,099 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 2,2% față de trimestrul anterior. Totodată, rata de inactivitate a acestei categorii de vârstă a crescut la 55,0%, cu o diferență notabilă între bărbați (51,0%) și femei (58,3%).

Ponderea persoanelor inactive din mediul rural (61,1%) continuă să fie mai mare decât cea din mediul urban (38,9%), iar în rândul persoanelor de 25-34 ani, discrepanțele între mediile de rezidență se ridică la 12 puncte procentuale în favoarea mediului rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #munca #reforme #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.