Efectul reformelor pentru un trai mai bun! Unul din șase bărbați își face bagajele pentru a pleca din țară

Conform datelor Biroului Național de Statistică, 15,6% dintre bărbații inactivi din Republica Moldova lucrează sau intenționează să plece la muncă peste hotare, comparativ cu doar 5,1% dintre femei. De asemenea, 13,2% dintre bărbați sunt deja plecați la muncă sau în căutare de lucru în afara țării, față de doar 2,0% dintre femei. În schimb, activitățile de îngrijire a familiei sunt o preocupare mult mai frecventă pentru femei, 18% dintre acestea fiind inactive din acest motiv, comparativ cu doar 1,1% dintre bărbați.

În trimestrul al treilea al anului 2024, populația inactivă de 15 ani și peste a constituit 1,099 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 2,2% față de trimestrul anterior. Totodată, rata de inactivitate a acestei categorii de vârstă a crescut la 55,0%, cu o diferență notabilă între bărbați (51,0%) și femei (58,3%).

Ponderea persoanelor inactive din mediul rural (61,1%) continuă să fie mai mare decât cea din mediul urban (38,9%), iar în rândul persoanelor de 25-34 ani, discrepanțele între mediile de rezidență se ridică la 12 puncte procentuale în favoarea mediului rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #munca #reforme #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.