El Salvador are probleme după ce a adoptat Bitcoin ca mijloc legal de plată. Avertismentul FMI

El Salvador se confruntă cu primele probleme după ce a adoptat Bitcoin ca mijloc legal de plată. Măsura ar putea pune în pericol împrumutul de la FMI, după ce acesta a avertizat despre riscurile utilizării Bitcoinului pentru tranzacţiile de zi cu zi.

O echipă FMI se va întâlni cu preşedintele din El Salvador, Nayib Bukele, în timp ce organizaţia internaţională cântăreşte cu atenţie acordarea unui nou pachet de ajutor pentru ţară a cărei economie a fost lovită puternic de coronavirus.

„Adoptarea Bitcoinului ca mijloc legal de plată ridică o serie de probleme macroeconomice, financiare şi juridice care necesită o analiză foarte atentă”, a declarat joi purtătorul de cuvânt Gerry Rice. „Ceea ce am spus în trecut, în general, este că activele criptografice pot prezenta riscuri semnificative, iar măsurile de reglementare eficiente sunt foarte importante atunci când avem de-a face cu acestea”, a adăugat Rice.

FMI a aprobat în aprilie 2020 un ajutor de 389 de milioane de dolari pentru El Salvador, pe măsură ce criza coronavirusului a cuprins globul. FMI este acum în curs de negocieri pentru un împrumut suplimentar, dar decizia luată de El Salvador cu privirea la Bitcoin ar putea întârzia, modifica clauzele sau chiar anula împrumutul.

Parlamentarii din El Salvador au aprobat marţi un proiect de lege care va permite ca renumita monedă digitală să fie utilizată pentru mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi, de la achiziţii de proprietăţi până la contribuţii fiscale.

Acest lucru a făcut din El Salvador prima ţara care a aprobat Bitcoinul ca mijloc legal de plată pentru viaţa de zi cu zi.

#mijloc legal de plata #El Salvador #probleme #FMI #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Instituția responsabilă de managementul crizelor din Republica Moldova este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public. Șeful acesteia, Sergiu Diaconu, spune însă că exact aceasta ar fi dovada că sistemul funcționează: dacă instituția nu apare în spațiul public, înseamnă că o potențială criză a fost prevenită. Instituția dispune de un buget de aproximativ 20 de milioane de lei pentru un an de activitate, sumă care acoperă toate cheltuielile instituției, inclusiv salariile angajaților. Declarația a fost făcută de șeful instituției, Sergiu Diaconu.

Potrivit acestuia, bugetul a fost aprobat prin lege și este unul transparent și deschis, fiind destinat funcționării întregii instituții și desfășurării tuturor activităților specifice.

„Este un buget aprobat prin legea bugetului. Este unul transparent, deschis. Este de circa 20 de milioane de lei pentru un an întreg de activitate pentru toată instituția și pentru toate activitățile, inclusiv remunerarea salarială”, a declarat Diaconu.

Șeful instituției a menționat că salariile angajaților sunt mai mici decât în alte instituții de forță, însă rolul structurii pe care o conduce este unul diferit, concentrat mai mult pe coordonare și prevenție.

„Salariile sunt sub limita salariilor altor instituții de forță. Noi nu suntem un organ care iese cu declarații. Noi suntem exact acel organ care, acumulând informația și coordonând activitatea celorlalte instituții, prezintă soluții pentru a evita și a preîntâmpina crizele”, a explicat acesta.

Sergiu Diaconu a subliniat că activitatea instituției este, de cele mai multe ori, invizibilă pentru public, deoarece scopul principal este prevenirea situațiilor de criză.

„Ori de câte ori nu ne vedeți, înseamnă că o criză potențială a fost evitată. Noi o să apărem doar atunci când este nevoie de o intervenție mai activă, de exemplu declararea stării de alertă sau, dacă va fi cazul, a stării de urgență”, a precizat șeful instituției.

El a adăugat că instituția intervine public doar în situațiile în care sunt necesare măsuri operative sau restricții suplimentare, pentru gestionarea unor situații critice.