Eșecul Fiat 500 electric: doar 470 de mașini vândute în Italia

Piața energiei electrice nu explodează, așa cum se așteptau constructorii de mașini, iar uzina din Torino, acolo unde se produce modelul Fiat 500e va lucra în ritm redus până la sfârșitul lunii aprilie, anunță Corriere della Sera.

Stellantis a anunțat sindicatele metalurgiștilor încă trei săptămâni de disponibilizare, între 2 și 20 aprilie, care se vor adăuga la cele șapte săptămâni aflate în desfășurare pe liniile 500e și Maserati.

“Vă informăm că, din cauza necesității de a adapta fluxurile de producție ale automobilelor Fiat 500 Bev și Maserati Granturismo la evoluția tranzitorie a cererii de pe piață vom proceda la suspendarea temporară a activității în unitățile de producție ale polului din Torino. 1.200 de muncitori de la linia 500 Bev și cei 1.000 de muncitori de la linia Maserati vor lucra în ritm redus până la sfârșitul lunii aprilie”, a anunțat compania.

Compania se bazează pe o revenire a pieței electrice încă din luna mai, datorită stimulentelor pentru electricitate. În prezent, modelul 500 electric are o piață mică în Italia; în primele două luni ale anului, conform cifrelor Unrae, au fost vândute 479 de Fiat 500e, ceea ce corespunde la aproximativ două mașini pe zi.

”Devine din ce în ce mai clar că Fiat are nevoie de un nou model”, a declarat Luigi Paone de la Uilm Torino. ”Avem în față luni complicate, cerem instituțiilor să accelereze un parcurs care să ofere perspective și un viitor întregului sector auto din Torino”, a completat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fiat #esec #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.