Eșecul Fiat 500 electric: doar 470 de mașini vândute în Italia

Piața energiei electrice nu explodează, așa cum se așteptau constructorii de mașini, iar uzina din Torino, acolo unde se produce modelul Fiat 500e va lucra în ritm redus până la sfârșitul lunii aprilie, anunță Corriere della Sera.

Stellantis a anunțat sindicatele metalurgiștilor încă trei săptămâni de disponibilizare, între 2 și 20 aprilie, care se vor adăuga la cele șapte săptămâni aflate în desfășurare pe liniile 500e și Maserati.

“Vă informăm că, din cauza necesității de a adapta fluxurile de producție ale automobilelor Fiat 500 Bev și Maserati Granturismo la evoluția tranzitorie a cererii de pe piață vom proceda la suspendarea temporară a activității în unitățile de producție ale polului din Torino. 1.200 de muncitori de la linia 500 Bev și cei 1.000 de muncitori de la linia Maserati vor lucra în ritm redus până la sfârșitul lunii aprilie”, a anunțat compania.

Compania se bazează pe o revenire a pieței electrice încă din luna mai, datorită stimulentelor pentru electricitate. În prezent, modelul 500 electric are o piață mică în Italia; în primele două luni ale anului, conform cifrelor Unrae, au fost vândute 479 de Fiat 500e, ceea ce corespunde la aproximativ două mașini pe zi.

”Devine din ce în ce mai clar că Fiat are nevoie de un nou model”, a declarat Luigi Paone de la Uilm Torino. ”Avem în față luni complicate, cerem instituțiilor să accelereze un parcurs care să ofere perspective și un viitor întregului sector auto din Torino”, a completat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fiat #esec #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.