Fără lux și opulență! Maia Sandu a călătorit cu o cursă low-cost de la Berlin la Chișinău. A așteptat trei ore avionul

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a revenit vineri seara, 23 septembrie, în Republica Moldova, cu un zbor low-cost, de la Berlin.

Sursa foto: Dragoș Galbur

Maia Sandu a participat la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, apoi la Adunarea Generală a ONU de la New York, iar la întoarcere s-a întâlnit cu cancelarul german Olaf Scholz.

Imagini cu Sandu au fost publicate de bloggerul Dragoș Galbur, care s-a aflat și el în avion. Maia Sandu a așteptat cursa, alături de ceilalți pasageri, timp de trei ore, din cauza unei defecțiuni la aeronavă, potrivit nordnews.md.

„Am venit de la Berlin la Chișinău împreună cu doamna președinte, cu un zbor low-cost. Nu e nicio senzație, dar pentru asta merită un respect aparte, dat fiind faptul că 30 de ani majoritatea președinților cheltuiau banii publici pe zboruri charter în lux și opulență. Banul public trebuie cheltuit cu bun simț!”, a scris Galbur, pe Facebook.

Maia Sandu s-a aflat între 18-19 septembrie la Londra, unde a luat parte la funeraliile de stat ale Majestății Sale, Regina Elisabeta a II-a. În zilele de 20-21 septembrie, șefa statului a fost la New York, unde a fost prezentă la Adunarea Generală a ONU, eveniment anual care pune în discuție subiecte de interes global.

#sandu #zbor #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.