Febra creditelor online! Mii de cereri, însă doar o treime au fost aprobate

În primul trimestru al anului 2025 interesul populației pentru creditele bancare s-a mutat online, însă ratele de aprobare rămân mult mai mici decât pentru solicitările depuse pe hârtie, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În total, populația a depus la bănci 47 286 de cereri în format fizic, dintre care 28 222 au fost aprobate (aproximativ 60 %). În paralel, canalele electronice au înregistrat 117 628 de aplicații – de două ori mai multe decât în trimestrul precedent – dar au fost acceptate doar 39 711 (circa 34 %).

Structura sumei cerute confirmă faptul că împrumuturile de nevoi personale domină piața. La ghișeu, 79 % din cereri au vizat credite de consum, doar 5,7 % achiziții ori construcții de locuințe, iar restul de 15,2 % alte scopuri (studii, sănătate, business mic). În mediul online, ponderea creditelor de consum urcă la un impresionant 98,5 %, cererile pentru credite ipotecare abia atingând 0,2 %.

Băncile se arată mult mai prudente pe internet: au respins 66,2 % din solicitările digitale de consum și 75,1 % din cele ipotecare. La ghișeu, rata de respingere este sensibil mai mică – 40 % pentru creditele de consum și 36,9 % pentru ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #online #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.