Fiecare al treilea deţinător de card din Moldova este clientul Moldindconbank

Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.

Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.

#MICB #carduri #lider #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.