Fiecare al treilea deţinător de card din Moldova este clientul Moldindconbank

Moldindconbank rămâne în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova, fapt care demonstrează încrederea cetățenilor în calitatea și serviciile băncii. Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale a Moldovei, în trimestrul I din 2021, banca deține o cotă de 37,7% din numărul total al cardurilor puse în circulație, atingând un portofoliu de peste 822,6 mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,18 milioane emise în țară.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cardurilor emise de Moldindconbank a crescut cu peste 69,4 mii. Banca deține întâietatea și la capitolele carduri salariale și carduri sociale. Astfel, datele BNM arată că, în primele trei luni ale acestui an, 337,45 mii de moldoveni își primeau salariile prin intermediul Moldindconbank (36,06% din totalul cardurilor salariale).

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 40,13% sau peste 162 de mii din totalul de 404,9 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul I din 2021. Peste 10,7 milioane de operațiuni (38,14%), în valoare de 7,24 miliarde lei (35,12%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank. Timp de un an, numărul tranzacțiilor a crescut cu peste 3 milioane, iar valoarea lor – cu peste 1,65 miliarde de lei.

Instituția financiară deține întâietatea și în ceea ce privește plățile fără numerar. Numărul acestora este de peste 8,4 milioane de tranzacții sau 38,46% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 2,5 miliarde de lei (36,5%), conform raportului pentru trimestrul I din 2021.

#MICB #carduri #lider #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.