Rusia ar fi dispusă să accepte ca Ucraina să adere la UE, dacă renunță la NATO și rămâne nealiniată militar, au declarat pentru „Financial Times” patru persoane care sunt la curent cu discuțiile dintre cele două părți pentru o încetare a focului. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească marți, la Istanbul, într-o a patra rundă de negocieri de pace care se desfășoară față în față.
Moscova și Kievul discută despre un armistițiu ca parte a unui posibil acord ce ar presupune ca Ucraina să renunțe la demersul său de aderare la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și al perspectivei de a adera la UE, au declarat, sub protecția anonimatului, sursele citate de Financial Times. Tot ca parte a acordului, pe lângă renunțarea la NATO, Ucraina ar urma să nu găzduiască baze militare străine pe teritoriul său și să nu încerce să dezvolte arma nucleară.
Aceste informații trebuie luate însă sub rezerva faptului că discuțiile nu sunt încă finalizate, au precizat sursele cotidianului financiar britanic.
De ce ar fi dispusă Rusia la concesii
Proiectul de document pentru o încetare a focului nu conține nicio referire la trei dintre cererile inițiale de bază ale Rusiei – „denazificarea”, „demilitarizarea” și oficializarea limbii ruse în Ucraina, au mai spus cele patru surse.
Concesiile pe care Rusia ar fi dispusă să le facă au loc în condițiile în care ofensiva sa terestră în Ucraina, declanșată în urmă cu o lună, s-a blocat în mare parte ca urmare a unei rezistențe ucrainene peste așteptări, dar și a deficiențelor operaționale ruse.
Pe de altă parte, notează „Financial Times”, Ucraina și susținătorii săi occidentali rămân sceptici în privința intențiilor lui Vladimir Putin, temându-se că președintele rus s-ar putea folosi de aceste discuții doar pentru a câștiga timp ca să-și refacă forțele epuizate și să planifice o nouă ofensivă.
O persoană informată cu privire la discuții a declarat că Ucraina este îngrijorată de faptul că Rusia își schimbă poziția aproape în fiecare zi, atât în ceea ce privește presiunea militară, cât și în ceea ce privește condiții precum „demilitarizarea” Kievului.
Rusia „nu poate și nu vrea să vorbească despre progrese”, deoarece „asta n-ar face decât să dăuneze procesului de negociere”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de Interfax. „Deocamdată, din păcate, nu putem vorbi de realizări și progrese semnificative”, a adăugat el.
Țările care ar fi garanții de securitate ai Ucrainei
David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și membru al echipei de negociere a Kievului, a declarat pentru FT că părțile sunt aproape de un acord în privința garanțiilor de securitate și a candidaturii Ucrainei la UE, dar a îndemnat la prudență în legătură cu perspectivele reale de înregistrare a unui progres semnificativ.
Ucraina ar obține ceea ce Arahamia a numit „o formulă apropiată de articolul 5 al NATO” – potrivit căruia membrii alianței trebuie să se ajute reciproc în cazul în care unul dintre ei este atacat – iar garanțiile de securitate ar veni din partea unor țări precum Rusia, SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, China, Italia, Polonia, Israel și Turcia.
Potențialii garanți nu și-au dat încă acceptul de a susține securitatea Ucrainei, au declarat sursele FT. „Dar nici nu avem vreun refuz până acum”, a adăugat Arahamia.
Orice potențial acord va fi însoțit de garanții și va fi ratificat de respectivele parlamente, a declarat președintele Zelenski duminică. Înainte de a-și modifica Constituția (pentru a-și înscrie statutul de țară neutră militar), Ucraina ar urma să supună acordul unui referendum, a mai spus Zelenski, adică un proces ce ar putea dura cel puțin un an.
