Financial Times: Rusia ar fi dispusă să accepte aderarea Ucrainei la UE

Rusia ar fi dispusă să accepte ca Ucraina să adere la UE, dacă renunță la NATO și rămâne nealiniată militar, au declarat pentru „Financial Times” patru persoane care sunt la curent cu discuțiile dintre cele două părți pentru o încetare a focului. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească marți, la Istanbul, într-o a patra rundă de negocieri de pace care se desfășoară față în față.

Moscova și Kievul discută despre un armistițiu ca parte a unui posibil acord ce ar presupune ca Ucraina să renunțe la demersul său de aderare la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și al perspectivei de a adera la UE, au declarat, sub protecția anonimatului, sursele citate de Financial Times. Tot ca parte a acordului, pe lângă renunțarea la NATO, Ucraina ar urma să nu găzduiască baze militare străine pe teritoriul său și să nu încerce să dezvolte arma nucleară.

Aceste informații trebuie luate însă sub rezerva faptului că discuțiile nu sunt încă finalizate, au precizat sursele cotidianului financiar britanic.

De ce ar fi dispusă Rusia la concesii
Proiectul de document pentru o încetare a focului nu conține nicio referire la trei dintre cererile inițiale de bază ale Rusiei – „denazificarea”, „demilitarizarea” și oficializarea limbii ruse în Ucraina, au mai spus cele patru surse.

Concesiile pe care Rusia ar fi dispusă să le facă au loc în condițiile în care ofensiva sa terestră în Ucraina, declanșată în urmă cu o lună, s-a blocat în mare parte ca urmare a unei rezistențe ucrainene peste așteptări, dar și a deficiențelor operaționale ruse.

Pe de altă parte, notează „Financial Times”, Ucraina și susținătorii săi occidentali rămân sceptici în privința intențiilor lui Vladimir Putin, temându-se că președintele rus s-ar putea folosi de aceste discuții doar pentru a câștiga timp ca să-și refacă forțele epuizate și să planifice o nouă ofensivă.

O persoană informată cu privire la discuții a declarat că Ucraina este îngrijorată de faptul că Rusia își schimbă poziția aproape în fiecare zi, atât în ceea ce privește presiunea militară, cât și în ceea ce privește condiții precum „demilitarizarea” Kievului.

Rusia „nu poate și nu vrea să vorbească despre progrese”, deoarece „asta n-ar face decât să dăuneze procesului de negociere”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de Interfax. „Deocamdată, din păcate, nu putem vorbi de realizări și progrese semnificative”, a adăugat el.

Țările care ar fi garanții de securitate ai Ucrainei

David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și membru al echipei de negociere a Kievului, a declarat pentru FT că părțile sunt aproape de un acord în privința garanțiilor de securitate și a candidaturii Ucrainei la UE, dar a îndemnat la prudență în legătură cu perspectivele reale de înregistrare a unui progres semnificativ.
Ucraina ar obține ceea ce Arahamia a numit „o formulă apropiată de articolul 5 al NATO” – potrivit căruia membrii alianței trebuie să se ajute reciproc în cazul în care unul dintre ei este atacat – iar garanțiile de securitate ar veni din partea unor țări precum Rusia, SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, China, Italia, Polonia, Israel și Turcia.

Potențialii garanți nu și-au dat încă acceptul de a susține securitatea Ucrainei, au declarat sursele FT. „Dar nici nu avem vreun refuz până acum”, a adăugat Arahamia.

Orice potențial acord va fi însoțit de garanții și va fi ratificat de respectivele parlamente, a declarat președintele Zelenski duminică. Înainte de a-și modifica Constituția (pentru a-și înscrie statutul de țară neutră militar), Ucraina ar urma să supună acordul unui referendum, a mai spus Zelenski, adică un proces ce ar putea dura cel puțin un an.

#aderare #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot