FMI se teme că Moldova pierde saci cu bani: Guvernul promite reformă fiscală

Republica Moldova are un program cu FMI cu o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. Iar pentru a continua programul Executivul de la Chișinău și-a asumat un șir de reforme.

Guvernul, cu ajutorul experților FMI, a inițiat o analiză detaliată a Codului fiscal pentru a identifica legăturile și corelațiile dintre politica fiscală și administrarea veniturilor. Aceasta are scopul de a descoperi punctele slabe ale sistemului și de a fundamenta deciziile pentru a crea un sistem fiscal mai progresiv.

În baza rezultatelor analizei facilităților fiscale, guvernul va elabora propuneri pentru eliminarea acestora până la 31 decembrie 2024. Acest proces va permite reducerea ineficiențelor și mobilizarea veniturilor interne, eliminând practicile abuzive.

Guvernul intenționează să fortifice capacitățile instituționale ale Serviciului Fiscal de Stat, conform recomandărilor FMI, pentru a gestiona eficient riscurile legate de veniturile fiscale. Acțiuni concrete includ investigarea infracțiunilor fiscale, sporirea gradului de conformare fiscală voluntară și lansarea schimbului automatizat de informații fiscale cu Forumul Global al OCDE până în noiembrie 2024.

Modificările Codului vamal, armonizate cu reglementările UE, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acestea vor continua cu actualizări legislative pentru a implementa Protocolul OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. În plus, guvernul va consolida cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, punând accent pe evaziunea fiscală și îmbunătățind cooperarea interinstituțională.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. În afară de aceasta, în decembrie 2023 a fost aprobat un program nou, susținut prin mecanismul de finanțare RSF, în valoare de circa 170 milioane de dolari S.U.A. (129,4 milioane de DST). Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate. Finanțarea în baza RSF are un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate, pe parcursul căreia nu se achită suma principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.