FMI se teme că Moldova pierde saci cu bani: Guvernul promite reformă fiscală

Republica Moldova are un program cu FMI cu o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. Iar pentru a continua programul Executivul de la Chișinău și-a asumat un șir de reforme.

Guvernul, cu ajutorul experților FMI, a inițiat o analiză detaliată a Codului fiscal pentru a identifica legăturile și corelațiile dintre politica fiscală și administrarea veniturilor. Aceasta are scopul de a descoperi punctele slabe ale sistemului și de a fundamenta deciziile pentru a crea un sistem fiscal mai progresiv.

În baza rezultatelor analizei facilităților fiscale, guvernul va elabora propuneri pentru eliminarea acestora până la 31 decembrie 2024. Acest proces va permite reducerea ineficiențelor și mobilizarea veniturilor interne, eliminând practicile abuzive.

Guvernul intenționează să fortifice capacitățile instituționale ale Serviciului Fiscal de Stat, conform recomandărilor FMI, pentru a gestiona eficient riscurile legate de veniturile fiscale. Acțiuni concrete includ investigarea infracțiunilor fiscale, sporirea gradului de conformare fiscală voluntară și lansarea schimbului automatizat de informații fiscale cu Forumul Global al OCDE până în noiembrie 2024.

Modificările Codului vamal, armonizate cu reglementările UE, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acestea vor continua cu actualizări legislative pentru a implementa Protocolul OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. În plus, guvernul va consolida cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, punând accent pe evaziunea fiscală și îmbunătățind cooperarea interinstituțională.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. În afară de aceasta, în decembrie 2023 a fost aprobat un program nou, susținut prin mecanismul de finanțare RSF, în valoare de circa 170 milioane de dolari S.U.A. (129,4 milioane de DST). Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate. Finanțarea în baza RSF are un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate, pe parcursul căreia nu se achită suma principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.