FMI se teme că Moldova pierde saci cu bani: Guvernul promite reformă fiscală

15 Iul. 2024, 09:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2024, 09:54 // Actual //  bani.md

Republica Moldova are un program cu FMI cu o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. Iar pentru a continua programul Executivul de la Chișinău și-a asumat un șir de reforme.

Guvernul, cu ajutorul experților FMI, a inițiat o analiză detaliată a Codului fiscal pentru a identifica legăturile și corelațiile dintre politica fiscală și administrarea veniturilor. Aceasta are scopul de a descoperi punctele slabe ale sistemului și de a fundamenta deciziile pentru a crea un sistem fiscal mai progresiv.

În baza rezultatelor analizei facilităților fiscale, guvernul va elabora propuneri pentru eliminarea acestora până la 31 decembrie 2024. Acest proces va permite reducerea ineficiențelor și mobilizarea veniturilor interne, eliminând practicile abuzive.

Guvernul intenționează să fortifice capacitățile instituționale ale Serviciului Fiscal de Stat, conform recomandărilor FMI, pentru a gestiona eficient riscurile legate de veniturile fiscale. Acțiuni concrete includ investigarea infracțiunilor fiscale, sporirea gradului de conformare fiscală voluntară și lansarea schimbului automatizat de informații fiscale cu Forumul Global al OCDE până în noiembrie 2024.

Modificările Codului vamal, armonizate cu reglementările UE, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Acestea vor continua cu actualizări legislative pentru a implementa Protocolul OMS pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun. În plus, guvernul va consolida cadrul de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, punând accent pe evaziunea fiscală și îmbunătățind cooperarea interinstituțională.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022 a fost majorat volumul total de creditare la circa 783 milioane de dolari S.U.A. (594,3 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), din care circa 459 milioane de dolari S.U.A. (348,5 milioane de DST) au fost deja debursate. În afară de aceasta, în decembrie 2023 a fost aprobat un program nou, susținut prin mecanismul de finanțare RSF, în valoare de circa 170 milioane de dolari S.U.A. (129,4 milioane de DST). Finanțarea în baza ECF prevede o rată anuală a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și jumătate. Finanțarea în baza RSF are un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate, pe parcursul căreia nu se achită suma principală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 12:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Sept. 2026, 12:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Asociația Forța Fermierilor anunță că este gata să organizeze proteste dacă licențierea importurilor de cereale și oleaginoase nu va fi prelungită cel puțin până la 31 decembrie 2026. Reacția vine după ce Parlamentul a votat legea, într-o formă despre care agricultorii spun că diferă considerabil de varianta solicitată de ei și propusă de deputatul Serghei Ivanov.

„Asociația, dacă nu se schimbă conjunctura regională a prețurilor la cereale și oleaginoase, va insista asupra prelungirii perioadei licențierii cel puțin până la 31 decembrie 2026, fie prin modificarea legii, fie prin decizia Comisiei Situației Excepționale, și este gata să organizeze proteste ale fermierilor, care riscă să fie falimentați în urma importurilor necontrolate”, se arată în declarație.

Fermierii consideră că termenul de 31 octombrie 2026 este prea scurt, în condițiile în care prețurile în Ucraina continuă să scadă, iar recoltarea porumbului și florii-soarelui abia începe.

„Este o situație de forță majoră, care nu are la mijloc problema competitivității și nu poate fi tratată cu metodele economiei de piață. […] Drept urmare, Moldova minimum 4 luni va simți presiunea prețurilor joase din țara vecină”, susține asociația.

Forța Fermierilor critică și refuzul Guvernului de a accepta prelungirea mecanismului, despre care afirmă că ar putea indica „lipsa viziunii strategice privind protejarea agricultorilor autohtoni” sau chiar intenția de a distruge fermierii prin importuri la prețuri de dumping.

Asociația avertizează și asupra riscului ca renunțarea la licențiere să afecteze exporturile moldovenești în România, menționând că România, Polonia, Ungaria și Slovacia aplică licențiere pentru importurile din Ucraina din 2022.

Forța Fermierilor respinge argumentul că licențierea ar afecta procesatorii și zootehnicienii. „Mecanismul de licențiere a funcționat în perioada 2023-2025 […] În toată perioada 2022-2025 noi nu am văzut nicio sesizare din partea întreprinderilor din domeniul de procesare sau zootehnie […] privind dificultăți din cauza licențierii”, afirmă organizația. Asociația mai susține că reprezentantul producătorilor din panificație a sprijinit public reintroducerea licențierii la ultima întâlnire cu prim-ministrul.

„Importuri ieftine de scurtă durată a producției agricole este o capcană, care poate provoca dependența substanțială și durabilă de importuri și să pericliteze securitatea alimentară”, avertizează fermierii.

Totodată, asociația cere ca reprezentanții organizațiilor profesionale să fie incluși în comisia de licențiere, așa cum era anterior, pentru asigurarea unui echilibru de interese. Forța Fermierilor solicită și ca ședințele comisiei să fie publice, iar organizația să fie anunțată cu cel puțin două zile înainte despre fiecare ședință.