(FOTO) Topul celor mai vechi restaurante și baruri din lume care încă funcționează

05 Sept. 2021, 09:37
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
05 Sept. 2021, 09:37 // Au Bani //  MD Bani

Cu toate că industria a afectat mai multe businessuri, în special cele din domeniul alimentației, există restaurante și baruri pe care nici pandemia, nici timpul nu le poate distruge. De xemplu,  Restaurantul Sobrino de Botín din Madrid funcționează în aceeași locație de la începuturile sale cu aproape 300 de ani în urmă. Deși este posibil să fi deschis și închis sau schimbat identități de-a lungul secolelor, toate au o legătură clară cu trecuturile lor antice – chiar și Sfântul Petru Stiftskulinarium din Salzburg, Austria, un han transformat în restaurant care, poate, datează din 803 d.Hr., unde Cristofor Columb ar fi putut cina odată. Iată care sunt cele mai vechi restaurante din lume, potrivit MSN.

St. Peter Petru Stiftskulinarium

Restaurantul este situat în zidurile mănăstirii Sf. Petru din Salzburg, Austria. Se presupune că a funcționat încă dinaintea anului 803 d.Hr., ceea ce l-ar face cel mai vechi han din Europa Centrală. Se spune că Cristofor Columb, Johann Georg Faust și Wolfgang Amadeus Mozart ar fi luat masa la acest restaurant.

Sean’s Bar

Sean’s Bar este un pub din Athlone, Irlanda, remarcabil pentru reputația sa în anul 900 d.Hr.,  se presupune că a fi cel mai vechi bar existent atât în Irlanda, cât și în Europa.

Wurstkuchl

Restaurantul se află în Regensburg, Germania și datează din anul 1146.

The Old House

Restaurantul se află în Maesteg, Wales și datează din anul 1147.

Restaurantul se află la Madrid, Spania și datează din 1725.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!