(FOTO) Topul celor mai vechi restaurante și baruri din lume care încă funcționează

Cu toate că industria a afectat mai multe businessuri, în special cele din domeniul alimentației, există restaurante și baruri pe care nici pandemia, nici timpul nu le poate distruge. De xemplu, Restaurantul Sobrino de Botín din Madrid funcționează în aceeași locație de la începuturile sale cu aproape 300 de ani în urmă. Deși este posibil să fi deschis și închis sau schimbat identități de-a lungul secolelor, toate au o legătură clară cu trecuturile lor antice – chiar și Sfântul Petru Stiftskulinarium din Salzburg, Austria, un han transformat în restaurant care, poate, datează din 803 d.Hr., unde Cristofor Columb ar fi putut cina odată. Iată care sunt cele mai vechi restaurante din lume, potrivit MSN.

St. Peter Petru Stiftskulinarium

Restaurantul este situat în zidurile mănăstirii Sf. Petru din Salzburg, Austria. Se presupune că a funcționat încă dinaintea anului 803 d.Hr., ceea ce l-ar face cel mai vechi han din Europa Centrală. Se spune că Cristofor Columb, Johann Georg Faust și Wolfgang Amadeus Mozart ar fi luat masa la acest restaurant.

Sean’s Bar

Sean’s Bar este un pub din Athlone, Irlanda, remarcabil pentru reputația sa în anul 900 d.Hr., se presupune că a fi cel mai vechi bar existent atât în Irlanda, cât și în Europa.

Wurstkuchl

Restaurantul se află în Regensburg, Germania și datează din anul 1146.

The Old House

Restaurantul se află în Maesteg, Wales și datează din anul 1147.

Sobrino de Botín

Restaurantul se află la Madrid, Spania și datează din 1725.

#vechi #deschise #cele mai #calatorii #destinatii #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.