Gavrilița la Londra: încurajăm investițiile, așa că aș vrea să văd tot mai mulți investitori venind în țara noastră

Guvernul își dorește transformarea Moldovei într-o țară cu adevărat atractivă, în care soluțiile digitale sunt o normalitate, o soluție implicită și nu o excepție.

„Guvernul Republicii Moldova este pro-business: încurajăm investițiile, așa că aș vrea să văd tot mai mulți investitori venind în țara noastră. Aș dori să deschid un canal de comunicare între piețele de capital și afacerile din Republica Moldova”. Declarațiile aparțin premierului Natalia Gavrilița și au fost făcute în cadrul evenimentului „Ziua Pieței de Capital din Moldova”, desfășurat la sediul Bursei de Valori din Londra, transmite IPN.

În discursul său, Natalia Gavrilița a remarcat că una dintre principalele priorități ale agendei de reformă a Guvernului este reforma justiției, care implică o evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, deoarece este crucial atât pentru cetățenii, cât și pentru comunitatea de afaceri și investitorii străini să aibă încredere în instituții, să aibă stabilitate și predictibilitate. Reforma justiției va contribui la fortificarea sistemului de justiție și consolidarea instituțiilor, făcându-le mai receptive, eficiente și oneste. În opinia sa, aceasta va fi o reformă socială, dar și o reformă economică, deoarece un sistem de justiție echitabil, independent și responsabil este fundamentul funcționării democrației, dar și o precondiție a unei economii de piață funcționale.

În opinia premierului, e nevoie de mai multe acțiuni pentru a combate corupția și a penaliza corupția la nivel înalt. Acum se lucrează pentru a crea o administrație guvernamentală mai deschisă, transparentă și echitabilă și pentru a asigura o bună guvernare în toate domeniile. În opinia premierului, doar așa se va construi încrederea în Moldova ca destinație pentru afaceri și investiții.

Un alt domeniu important, menționat de Natalia Gavrilița, este digitalizarea serviciilor publice și a economiei.

„Digitalizarea administrației publice și digitalizarea economiei ne vor ajuta la crearea unui sistem integrat în care afacerile să poată interacționa între ele și cu instituțiile de stat, reducând timpul pierdut, birocrația și economisind resurse financiare. Aceste schimbări asigură antreprenorilor posibilitatea înregistrării online a afacerii doar prin utilizarea unei semnături electronice calificate. Semnăturile electronice ale UE vor fi recunoscute în Moldova, ceea ce va permite interacțiunea ușoară cu autoritățile de stat în regim online, crearea unui ghișeu unic pentru anumite servicii furnizate cetățenilor și întreprinderilor și anularea necesității de a solicita diverse documente pe hârtie, fapt care împiedică dezvoltarea afacerilor” a spus premierul.

Natalia Gavrilița a relatat că unul din scopurile Guvernului pe care îl conduce este îmbunătățirea ratingului de credit al țării prin îmbunătățirea bunei guvernări. Se lucrează în vederea creării condițiilor favorabile pentru ca fondurile de capital privat și fondurile de investiții să poată participa mai sigur la finanțarea companiilor moldovenești prin toate instrumentele financiare disponibile pe piață. Este analizată posibilitatea emiterii de euro obligațiuni guvernamentale pentru finanțarea proiectelor de importanță națională, care să îmbunătățească infrastructura țării.

În discursul său, premierul a spus că Moldova susține inițiativa globalizării afacerilor locale prin lansarea lor pe piețele internaționale de capital prin oferte publice inițiale (OPI) și/sau euro-obligațiuni.

Amintim că, Premierul Natalia Gavrilița se află într-o vizită oficială la Londra, în perioada 15-16 noiembrie.

#Londra #business #Investiții #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.