Georgia devine un hub pentru livrările de automobile de lux europene către Rusia, în ciuda sancțiunilor

Deși exporturile directe de automobile de lux din Uniunea Europeană și Marea Britanie către Rusia au scăzut la zero după invazia acesteia în Ucraina, sancțiunile sunt ocolite printr-un mecanism bine pus la punct, potrivit unei anchete realizate de Sky News. Aceasta a început cu o fotografie primită de Ed Conway, redactor economic Sky News, de la un coleg din Georgia, surprinsă la punctul de frontieră cu Rusia. Pe parcările neoficiale din zonă erau parcate numeroase automobile de lux, inclusiv Mercedes, Lexus, BMW și Range Rover, similare celor văzute de obicei în locații precum Mayfair, Londra, sau Dubai.

Deși exportul direct de vehicule de lux către Rusia a fost interzis în 2022 din cauza sancțiunilor, raportul Sky News arată că aceste livrări au crescut semnificativ în țări precum Azerbaidjan, Georgia și Kazahstan. Livrările din Marea Britanie către aceste state au atins acum un nivel similar cu cel al exporturilor pre-invazie către Rusia, conform datelor furnizate de autoritățile vamale britanice.

În același timp, exporturile de mașini din Azerbaidjan către alte state din Asia Centrală și Caucaz au crescut brusc, însă, odată ce vehiculele ajung în Georgia, acestea dispar din evidențele vamale, potrivit Sky News. Deși fiecare pas din lanțul de distribuție pare legal, la nivel global, această practică încalcă sancțiunile impuse Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#automobile. masini #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.