Germania naționalizează Uniper, principalul său importator de gaz natural rusesc

Germania naționalizează Uniper, principalul său importator de gaze naturale rusești, într-un acord care subliniază criza energetică a Europei.

Uniper a anunțat miercuri că guvernul german va achiziționa o participație de 99% din companie, după ce a cumpărat o participație de 30% în iulie, ca parte a unui plan de salvare de 15 miliarde de euro. Cea mai recentă tranzacție va implica o majorare de capital care urmărește să ofere alte 8 miliarde de euro în numerar pentru Uniper, a spus compania.

„La Uniper, suntem conștienți de responsabilitatea noastră față de Germania și Europa”, a declarat CEO-ul Uniper, Klaus-Dieter Maubach, într-un comunicat. „Ne angajăm să facem partea noastră pentru a depăși această criză și pentru a restructura aprovizionarea cu energie în această țară”.

Acordul anunțat miercuri va prevedea ca Germania să cumpere participația companiei de stat finlandeze Fortum la Uniper pentru aproximativ 500 de milioane de euro. Fortum va întoarce, de asemenea, un împrumut de 4 miliarde către Uniper, scrie Business Insider.

Acțiunile Uniper au scăzut cu 36%, la 2,73 euro la Frankfurt, iar acțiunile Fortum au crescut cu 9,2%, până la 13,21 euro la Helsinki, la 7 a.m. ET.

Naționalizarea Uniper de către Germania vine în momentul în care țara încearcă să își asigure aprovizionarea cu energie înainte de iarnă. La începutul lunii septembrie, Germania a preluat controlul a trei rafinării de petrol deținute de gigantul energetic rus Rosneft. De asemenea, a pus în funcțiune centrale electrice pe bază de cărbune pentru a ajuta la satisfacerea cererii de energie electrică

#Uniper #naționalizare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.