Grecia, pe un munte de gaze după deschiderea terminalului Alexandroupolis! Chișinăul vrea să aducă metanul în țară

Chișinăul speră la lansarea Terminalului de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis, un proiect semnificativ pentru securitatea energetică a Europei de Sud-Est și a Balcanilor., potrivit întâlnirii ministrului Energiei, Victor Parlicov cu iceministrul Afacerilor Externe al Greciei, Konstantinos Fragogiannis, aflat la Chișinău

Terminalul de gaze Alexandroupolis va avea capacitatea de a furniza 5,5 miliarde de metri cubi de gaz natural anual, atunci când va fi finalizat, pe piețele din Balcani, dar și Republicii Moldova și Ucrainei, datorită utilizării în revers a gazoductului transbalcanic.

Ministrul Victor Parlicov a declară că în prezent se caută soluții pentru achiziția gazului ieftin, pentru a avea un preț mai mic la iarnă, în condițiile în care în 2022 Republica Moldova a cumpărat metan de pe piețele din vest la un preț mediul de 1000 de USD pentru mia de metri cubi.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.