Grecia, pe un munte de gaze după deschiderea terminalului Alexandroupolis! Chișinăul vrea să aducă metanul în țară

Chișinăul speră la lansarea Terminalului de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis, un proiect semnificativ pentru securitatea energetică a Europei de Sud-Est și a Balcanilor., potrivit întâlnirii ministrului Energiei, Victor Parlicov cu iceministrul Afacerilor Externe al Greciei, Konstantinos Fragogiannis, aflat la Chișinău

Terminalul de gaze Alexandroupolis va avea capacitatea de a furniza 5,5 miliarde de metri cubi de gaz natural anual, atunci când va fi finalizat, pe piețele din Balcani, dar și Republicii Moldova și Ucrainei, datorită utilizării în revers a gazoductului transbalcanic.

Ministrul Victor Parlicov a declară că în prezent se caută soluții pentru achiziția gazului ieftin, pentru a avea un preț mai mic la iarnă, în condițiile în care în 2022 Republica Moldova a cumpărat metan de pe piețele din vest la un preț mediul de 1000 de USD pentru mia de metri cubi.

Din decembrie anul trecut Chișinăul nu mai importă gaze de la Gazprom. Compania de stat Energocom s-a reorientat pe piețele din vest, iar cantitatea de 5,7 milioane metri cubi a fost redirecționată malului stâng în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.