Hotelurile din Grecia în care camerele s-au scumpit cu 110%: „Este o mare surpriză”

Prețul camerelor de hotel din Grecia a crescut la cote astronomice comparativ cu 2019, potrivit unei cercetări publicate săptămâna aceasta de un furnizor de informații turistice.

Potrivit unui raport al Mabrian Technologies, prețul mediu al unei camere de hotel de 5 stele în Grecia a crescut cu 110% față de 2019, cu un an înainte de pandemia COVID-19.

Prețul unei camere de hotel de 4 stele a crescut cu 62,7 la sută, iar cel al unei camere de 3 stele a crescut cu 19,2 la sută.

Mabrian Technologies, care a efectuat un studiu al prețurilor medii ale hotelurilor în funcție de tipul de cameră pentru toate principalele destinații mediteraneene, spune că „Grecia este o mare surpriză”.

Prețul mediu pe noapte pentru o cameră dublă în Grecia, așa cum este anunțat în perioada de vârf între 25 iulie și 7 august, este următorul:

5 stele: 338 euro (352 USD)

4 stele: 192 euro (200 USD)

3 stele: 118 euro (123 USD)

Grecia este în prezent cea mai scumpă din Marea Mediterană în ceea ce privește hotelurile de 4 și 3 stele, și a treia cea mai scumpă pentru hotelurile de 5 stele sub Franța, cu un preț mediu pe noapte de 419 euro și Italia la 400 de euro.

„Cu puține excepții, toate principalele destinații mediteraneene înregistrează creșteri modeste ale prețurilor medii din 2019 la hotelurile de trei, patru și cinci stele”, a declarat directorul de vânzări și marketing Mabrian, Carlos Cendra, potrivit greekreporter.com.

Cercetarea arată că Franța este principala excepție, cu o scădere de 12% și 11,3% a prețurilor pentru hotelurile de trei, respectiv patru stele.

„Dar merită subliniat că nu toate sunt vești proaste, deoarece hotelurile sale de cinci stele sunt încă cele mai scumpe din regiune, cu 419 de euro pe noapte și cu 13,2% în creștere față de 2019”, a spus Cendra.

Între timp, prețurile Egiptului au crescut dramatic în toate cele trei categorii, la 25%, 40,9% și 48,3%.

„Dar Grecia este adevărata vedetă aici, hotelurile de patru și cinci stele înregistrând o creștere de 62,7% și, respectiv, de 110%”, a adăugat el.

În multe dintre cele mai populare insule, cum ar fi Mykonos și Santorini, este imposibil să găsești o cazare disponibilă pentru mai puțin de 100 de euro (103 USD) pe noapte. Salariul minim pentru un muncitor cu normă întreagă în Grecia este de puțin peste 700 de euro.

În Mykonos, unele șezlonguri de la baruri, restaurante și cluburi exclusive pe plajă pot costa aproape la fel de mult ca salariul minim lunar din Grecia.

Pe lângă creșterea ratelor inflației, care este un fenomen global, prețurile în Grecia au crescut constant de-a lungul anilor din cauza turismului excesiv.

Supraturismul se referă la supraaglomerarea cauzată de o cantitate masivă de turiști care vizitează un loc la un moment dat și, de obicei, duce la dificultăți atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Fenomenul a fost înregistrat în întreaga lume, precum și în multe zone ale Greciei în timpul lunilor de vară.

#hotele #preturi #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.