Hoții de lemn s-au servit din pădurile statului. Ministerul Mediul vrea să interzică temporar exportul

Ministerul Mediului vrea să interzică temporar exportul de lemn ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. A înaintat și o hotărâre de Guvern care urmează să fie aprobată în una din ședințele ulterioare.

Decizia a fost luată urmare a examinării datelor statistice cu privire la exportul definitiv (procedura vamală 1000) de masă lemnoasă, scrie ecopresa.md.

„Constatăm că în perioada anilor 2015-2016, până la aplicarea hotărârii de Guvern sus-menționate, cantitatea exportului reprezenta cca 13,3 mii tone per an. În perioada imediată introducerii sistării exportului, s-a înregistrat diminuarea cantității exportate cu aproximativ 60%, iar pe parcursul anilor următori se atestă revenirea la cantitățile exportate anterior sistării exportului, fapt ce denotă un potențial risc de ocolire e prohibiției existente la export de masă lemnoasă”, se spune în anunțul Ministerului.

Hotărârea nr. 664 din 27-05-2016 cu privire la sistarea temporară a exportului de masă lemnoasă a fost aprobată în scopul conservării resurselor naturale epuizabile, refacerii suprafeţei forestiere şi respectării dreptului oricărei persoane la un mediu ecologic şi sănătos, precum şi în vederea reglementării exportului de masă lemnoasă recoltată în Republica Moldova şi minimalizării tăierilor ilicite.

Potrivit acesteia, s-a sistat temporar exportul masei lemnoase încadrate la pozițiile tarifare 4403, 4404 20, 4406 şi 4407 91-4407 99 din Nomenclatura combinată a mărfurilor.

Doritorii de a veni cu propuneri o pot face până la data de 02 februarie 2022, în format electronic, la adresa: nicolina.cramarenco@mediu.gov.md.

#ministerul mediului #lemn #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova traversează un proces accelerat de modernizare și consolidare, reflectat direct în structura importurilor de tehnică agricolă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada 2023–2025, Moldova a importat 12,9 mii de pluguri, în valoare totală de 116,3 milioane de lei, un volum care indică schimbări structurale profunde în sectorul agrar.

Datele arată că 84% din plugurile importate au fost noi, semn al creșterii capacității financiare a fermierilor și al orientării către eficiență și productivitate. În termeni valorici, tehnica nouă a reprezentat 81% din totalul importurilor, restul revenind echipamentelor second-hand. Dominante au fost plugurile pentru tractoare, care au constituit aproape 77% din totalul pieței, în timp ce segmentul mini-tractoarelor și al mototehnicii a intrat pe un trend clar descendent.

Potrivit analizei, vârful importurilor a fost atins în 2024, când au fost aduse în țară peste 5.200 de pluguri, aproape dublu față de 2023. În 2025 a urmat o ușoară corecție, la circa 4.800 de unități, ceea ce sugerează trecerea de la o fază de modernizare intensivă la una de reînnoire planificată a parcului de utilaje.

Structura tipologică a importurilor confirmă orientarea către exploatații profesionale. Plugurile clasice, nereturnabile, au dominat piața cu 45,8% din volum, dar aproape 70% din valoarea totală, având un preț mediu de peste 13.000 de lei. În paralel, Moldova a importat și echipamente de nișă, inclusiv pluguri excentrice, discuri și scarificatoare (chisel), unele cu prețuri ce depășesc 200.000 de lei per unitate, semn al apariției unui segment premium în agricultură.

Din punct de vedere geografic, piața este puternic concentrată: China a furnizat peste 76% din totalul plugurilor importate, urmată de Turcia (12,6%) și Ucraina (3,2%). Ponderea producătorilor tradiționali din Uniunea Europeană rămâne redusă, sub 5%, ceea ce reflectă raportul preț–calitate adaptat posibilităților financiare ale fermierilor moldoveni.

Și structura importatorilor indică o oligopolizare a pieței. Zece companii controlează peste 88% din totalul importurilor, iar două dintre ele – Olisgrup SRL și Radu-Promo SRL – concentrează aproape jumătate din piață. Restul de 77 de companii împart mai puțin de 12% din importuri, ceea ce sugerează bariere ridicate de intrare și avantajele logistice ale marilor jucători.