Identitatea falsă „Kirsanov” l-a dat de gol: Cum a fost prins oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc în Grecia

24 Iul. 2025, 13:34
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2025, 13:34 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

O simplă carte de identitate elenă cu numele „Stanislav Kirsanov” a declanșat lanțul de suspiciuni care a dus, în final, la reținerea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc de către Direcția Greacă de Combatere a Criminalității Organizate. Documentul, cu date false, a fost descoperit inițial în cadrul unei anchete privind furturi de mașini, desfășurată la o reprezentanță auto din vestul Atenei.

Potrivit presei elene, identitatea „Kirsanov” avea trăsături suspecte care au stârnit interesul anchetatorilor, iar documentul a fost anulat de autorități. În mod inexplicabil, persoana care îl folosea — fără a ști că este investigat — a insistat prin avocat să-i fie restituit documentul, fapt care a crescut suspiciunile poliției, scrie publicația din grecia Thetoc.

În cele din urmă, s-a dovedit că „Kirsanov” era, de fapt, nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai căutați fugari din Republica Moldova. Numele „Kirsanov” figura nu doar pe buletinul elen, ci și pe un pașaport grecesc fals, parte dintr-o colecție de 17 acte de identitate găsite asupra sa. Printre acestea se numărau inclusiv pașapoarte din Vanuatu și Irak.

Anchetatorii au descoperit că vila luxoasă din zona Voulas, unde Plahotniuc locuia, era închiriată pe un alt nume, iar viața sa în Grecia era perfect mascată. Autoritățile susțin că timp de un deceniu, Plahotniuc a orchestrat așa-numita „furtul secolului” din sistemul bancar moldovenesc, folosindu-se de poziția sa în fruntea Partidului Democrat.

Prejudiciul estimat: peste 128 milioane de euro și 66 milioane de dolari, delapidați prin opt companii și trei bănci comerciale din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În unul dintre cazuri, Plahotniuc ar fi folosit numele unuia dintre copiii săi pentru a înregistra o firmă fantomă.

Pentru a scoate banii din Moldova, rețeaua creată de oligarh a folosit firme-paravan înregistrate în Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, cu destinație finală o companie din Lituania. În acest mecanism complex ar fi fost implicat și un alt oligarh fugar — Ilan Șor, lider pro-rus de origine israeliană al unui partid eurosceptic din Moldova.

Șor, dat în urmărire internațională și condamnat la 15 ani de închisoare, se ascunde din 2019 în Israel, iar autoritățile moldovenești cer în continuare extrădarea lui. În 2022, SUA l-au inclus pe o listă de sancțiuni pentru „corupție sistematică și campanii de influență malefică”.

Tot în avionul care urma să decoleze spre Dubai se afla și fostul kickboxer și deputat moldovean Constantin Țuțu, reținut împreună cu Plahotniuc. Acesta este vizat de o alertă roșie emisă de Rusia, unde este acuzat de implicare într-o organizație criminală care făcea trafic de droguri la scară mare. Gruparea cumpăra cantități mari de stupefiante din Maroc, pe care le transporta prin Spania în Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 14:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 14:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova ocupă deocamdată un rol secundar în tranzitul feroviar al cerealelor ucrainene spre Uniunea Europeană, însă ruta prin țara noastră ar putea căpăta o importanță mai mare dacă sunt rezolvate blocajele legate de rotația vagoanelor și formarea trenurilor complete, arată o analiză a economistului Iurie Rija, bazată pe datele RAIL.insider.

Potrivit analizei, frontiera vestică a Ucrainei funcționează prin patru mari canale de evacuare – Polonia, Ungaria, România și Slovacia – care au absorbit în august un flux total de 192,8 vagoane pe zi.

Distribuția este relativ echilibrată. Polonia preia aproximativ 29% din flux, Ungaria 26%, România 24%, iar Slovacia 21%. Astfel, nu există o singură rută dominantă, iar sarcina este împărțită între patru coridoare comparabile.

În acest sistem, ruta prin Republica Moldova, pe segmentul Vălcineț – Bălți – Ungheni, este utilizată pentru tranzitul a aproximativ 15-20 de vagoane pe zi.

Iurie Rija subliniază că aceasta nu reprezintă o a cincea direcție independentă de export, ci mai degrabă o ramură alternativă a coridorului românesc. Cu alte cuvinte, Republica Moldova nu deschide o piață nouă pentru mărfurile ucrainene, ci oferă o infrastructură alternativă pentru accesul către aceeași destinație europeană.

Dacă la cele 192,8 vagoane care traversează direct frontiera vestică a Ucrainei sunt adăugate în medie 17,5 vagoane pe zi tranzitate prin Moldova, fluxul total ajunge la aproximativ 210 vagoane pe zi. Ponderea Republicii Moldova este astfel de circa 8%.

Economistul califică rolul actual al țării drept unul de „valvă de siguranță secundară”, mai degrabă decât de coridor principal.

Deși volumul este redus raportat la întregul sistem ucrainean, impactul asupra infrastructurii feroviare moldovenești este semnificativ. La o capacitate de 68-70 de tone pentru un vagon și un ritm de 15-20 de vagoane zilnic, prin Moldova sunt transportate între 1.050 și 1.400 de tone pe zi.

La nivel lunar, volumul ajunge la aproximativ 35.000 de tone.

Iurie Rija notează că această cantitate este mică raportată la comerțul agricol moldovenesc, însă pune o presiune vizibilă asupra activelor feroviare – locomotive, linii, personal și capacitatea de manevră.

Problema majoră este însă rotația materialului rulant. Până la 4 septembrie, doar aproximativ 50 de vagoane goale reveniseră, în condițiile în care circa 500 de vagoane încărcate tranzitaseră în aceeași perioadă.

Raportul de aproape 10 la 1 dintre intrări și vagoanele întoarse arată că principalul blocaj nu mai este cererea, ci disponibilitatea materialului rulant gol.

Dacă această rotație nu este accelerată, capacitatea de transport rămâne plafonată, indiferent de volumul de marfă care ar putea fi preluat.

În opinia economistului, infrastructura feroviară moldovenească are în acest context un rol dublu. Pe de o parte, oferă o rută de decompresie pentru sistemul ucrainean, care funcționează deja la o capacitate ridicată. Pe de altă parte, tranzitul aduce venituri suplimentare operatorului feroviar moldovenesc și poate justifica investiții în locomotive, infrastructură și gestionarea materialului rulant.

Rija concluzionează că Republica Moldova nu concurează direct cu Polonia, Ungaria, România sau Slovacia pentru volumele de cereale ucrainene, ci ocupă o nișă de rută auxiliară, cu potențial de creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!