În această toamnă vor fi depozitate mai puține mere. Recolta este modestă

Experții Universității Agrare din Moldova estimează că în această toamnă, agricultorii și comercianții vor reduce de circa două ori cantitatea de mere pentru depozitarea pe termen lung. În anii precedenți, depozitele de fructe din țară primeau cel puțin 200.000 de tone, scrie noi.md cu referire la Liktv.org.

Experții mai consideră că, în condițiile meteorologice și economice ale anului 2022, o resursă de marfă pentru piața proaspătă, chiar și 100.000 de tone de mere, va fi un rezultat bun. Deoarece, în opinia lor, producția brută efectivă de mere din Moldova în acest an este puțin probabil să depășească 420-430.000 de tone. Aceasta este una dintre cele mai modeste prognoze.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Asociația Moldova Fruct au estimat pentru acest an o recoltă de mere de maximum 480.000 de tone. În anul 2021, conform statisticilor, în țară au fost produse 660.000 de tone de mere. Sursa citată mai scrie că vremea de la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie are, de asemenea, un efect ambiguu asupra recoltei.

Pe de o parte, datorită alternanței zilelor ploioase și însorite, precum și a fluctuațiilor dintre temperaturile aerului din timpul zilei și nopții, soiurile de mere roșii târzii au avut șansa de a obține o culoare bună. Pe de altă parte, umiditatea crescută în perioada premergătoare recoltării nu contribuie la o păstrare pe termen lung. Astfel, proprietarii de depozite pot fi mai stricți în ceea ce privește procesul de acceptare a merelor pentru depozitare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozitare #mere #agricultori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.