Începe vaccinarea anti-COVID a locuitorilor Capitalei? Cu ce propunere vine municipalitatea

Autoritățile municipale își doresc să avanseze și să demareze cea de-a treia etapă a campaniei naționale de imunizare anti-COVID. Potrivit municipalității, în depozitul ANSP sunt suficiente doze de antidot pentru a purcede la vaccinarea tuturor doritorilor, iar acest lucru trebuie să se întâmple cît mai curând pentru a diminua și mai mult numărul cazurilor noi de COVID-19, dar și cel al deceselor.

În context, membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publica a municipiului Chișinău a solicitat Ministerului Sănătății demararea imunizării „la cerere” pentru toți și fiecare în Chișinău și aprovizionarea cu doze suficiente.

„Mesajul pentru populație trebuie sa fie unul clar si irevocabil: „veniți și vă vaccinați în cea mai apropiată policlinică la locul de trai”. Repet, specialiștii spun că, astăzi, vaccinurile sunt suficiente si pentru etapa I, și pentru etapa II, și destule acum pentru demararea etapei III”, a scris pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban.

Potrivit lui, estimativ, până în iunie, din toate sursele, vom avea sub 1 milion de doze de diferite vaccinuri, scrie Realitatea.md.

„Vaccinarea trebuie făcută prin programare pe platforma disponibilă la minister. Noi in municipiu suntem gata sa mergem și prin vaccinare la adresare, fără programare, pentru accesibilitatea tuturor, important să avem vaccinurile livrate ritmic de Minister”, a mai adăugat Ceban.

În context, municipalitatea a anunțat că începând de astăzi, angajații Primăriei municipiului Chișinău, direcții, întreprinderi municipale, dar și consilierii municipali își pot administra serul anti-COVID în cadrul Centrul Municipal de Vaccinare, în baza unei programări prealabile.

#vaccinare #vaccin anti-covid-19 #vaccinat împotriva covid #vaccin COVID-19 #vaccinare anti COVID-19 #vaccin #vaccin anticovid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.