Industria care a crescut cu 30% timp de un an. Alta a avut de pierdut la fel de mult

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a înregistrat o creștere de peste 35% timp de un an, arată datele Biroului Național de Statistică din Moldova. Datele se referă la luna februarie 2021 și sunt reflectate în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit aceleiași surse, în perioada analizată, s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă (-28,4%) și în industria prelucrătoare (-5,1%).

În luna februarie 2021, producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a micșorat cu 1,1% față de luna februarie a anului precedent, ca efect al descreșterii producției în industria extractivă (-16,9%) și în industria prelucrătoare (-7,3%). Totodată, s-au înregistrat creșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+19,2%).

Datele graficului în format .xlsx

În ianuarie-februarie 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 3,3%, ca urmare a descreșterii producției în industria extractivă (38,5%) și în industria prelucrătoare (-8,8%). Totodată, s-au înregistrat creșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+16,1%).

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în ianuarie-februarie 2021, comparativ cu ianuarie-februarie 2020, s-a micșorat cu 4,4%, ca rezultat al descreșterii producției în industria extractivă (-15,9%) și în industria prelucrătoare (-9,4%). Totodată, s-au înregistrat creșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+12,0%).

#industrie #Biroul Național de Statistică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.