Italia vrea să ceară băncilor să plătească o taxă unică pe profit

Italia ia în considerare să ceară băncilor o contribuţie simbolică, calculată în funcţie de câştigurile realizate în ultimii doi ani, a anunţat duminică publicaţia Corriere della Sera, fără a preciza sursa informaţiei, transmite Bloomberg.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizează o plată unică de către bănci, de 1%-2% din profiturile lor, susţine ziarul italian.

Aşa numita “contribuţie de solidaritate” va fi plătită după ce autorităţile vor lucra împreună cu reprezentanţii sectorului bancar la clarificarea taxei, şi va fi diferită de controversata taxă pe profiturile excesive ale băncilor pe care Italia a încercat să o aplice în 2023. Noua taxă ar putea fi aplicată şi companiilor de asigurări şi firmelor din energie.

Dacă Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru “o contribuţie la buget”, va fi diferită faţă de taxa impusă în 2023, a anunţat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminică Corriere. “Un impozit generalizat ar afecta în final băncile populare şi băncile cooperatiste, care acordă împrumuturi cetăţenilor, şi trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti, lucrează la finanţarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă.

Oficialii de la biroul premierului discută cu Ministerul italian de Finanţe cum să majoreze impozitele de la bănci şi companii de asigurări, ale căror câştiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa.

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #bănci #Italia #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.