Italia vrea să ceară băncilor să plătească o taxă unică pe profit

Italia ia în considerare să ceară băncilor o contribuţie simbolică, calculată în funcţie de câştigurile realizate în ultimii doi ani, a anunţat duminică publicaţia Corriere della Sera, fără a preciza sursa informaţiei, transmite Bloomberg.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizează o plată unică de către bănci, de 1%-2% din profiturile lor, susţine ziarul italian.

Aşa numita “contribuţie de solidaritate” va fi plătită după ce autorităţile vor lucra împreună cu reprezentanţii sectorului bancar la clarificarea taxei, şi va fi diferită de controversata taxă pe profiturile excesive ale băncilor pe care Italia a încercat să o aplice în 2023. Noua taxă ar putea fi aplicată şi companiilor de asigurări şi firmelor din energie.

Dacă Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru “o contribuţie la buget”, va fi diferită faţă de taxa impusă în 2023, a anunţat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminică Corriere. “Un impozit generalizat ar afecta în final băncile populare şi băncile cooperatiste, care acordă împrumuturi cetăţenilor, şi trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti, lucrează la finanţarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă.

Oficialii de la biroul premierului discută cu Ministerul italian de Finanţe cum să majoreze impozitele de la bănci şi companii de asigurări, ale căror câştiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa.

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #bănci #Italia #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.