Italia vrea să ceară băncilor să plătească o taxă unică pe profit

Italia ia în considerare să ceară băncilor o contribuţie simbolică, calculată în funcţie de câştigurile realizate în ultimii doi ani, a anunţat duminică publicaţia Corriere della Sera, fără a preciza sursa informaţiei, transmite Bloomberg.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizează o plată unică de către bănci, de 1%-2% din profiturile lor, susţine ziarul italian.

Aşa numita “contribuţie de solidaritate” va fi plătită după ce autorităţile vor lucra împreună cu reprezentanţii sectorului bancar la clarificarea taxei, şi va fi diferită de controversata taxă pe profiturile excesive ale băncilor pe care Italia a încercat să o aplice în 2023. Noua taxă ar putea fi aplicată şi companiilor de asigurări şi firmelor din energie.

Dacă Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru “o contribuţie la buget”, va fi diferită faţă de taxa impusă în 2023, a anunţat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminică Corriere. “Un impozit generalizat ar afecta în final băncile populare şi băncile cooperatiste, care acordă împrumuturi cetăţenilor, şi trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti, lucrează la finanţarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă.

Oficialii de la biroul premierului discută cu Ministerul italian de Finanţe cum să majoreze impozitele de la bănci şi companii de asigurări, ale căror câştiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa.

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #bănci #Italia #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.