Italia vrea să ceară băncilor să plătească o taxă unică pe profit

Italia ia în considerare să ceară băncilor o contribuţie simbolică, calculată în funcţie de câştigurile realizate în ultimii doi ani, a anunţat duminică publicaţia Corriere della Sera, fără a preciza sursa informaţiei, transmite Bloomberg.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizează o plată unică de către bănci, de 1%-2% din profiturile lor, susţine ziarul italian.

Aşa numita “contribuţie de solidaritate” va fi plătită după ce autorităţile vor lucra împreună cu reprezentanţii sectorului bancar la clarificarea taxei, şi va fi diferită de controversata taxă pe profiturile excesive ale băncilor pe care Italia a încercat să o aplice în 2023. Noua taxă ar putea fi aplicată şi companiilor de asigurări şi firmelor din energie.

Dacă Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru “o contribuţie la buget”, va fi diferită faţă de taxa impusă în 2023, a anunţat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminică Corriere. “Un impozit generalizat ar afecta în final băncile populare şi băncile cooperatiste, care acordă împrumuturi cetăţenilor, şi trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finanţe, Giancarlo Giorgetti, lucrează la finanţarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar până acum doar o jumătate din sumă este disponibilă.

Oficialii de la biroul premierului discută cu Ministerul italian de Finanţe cum să majoreze impozitele de la bănci şi companii de asigurări, ale căror câştiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxă de 40% pe profiturile excesive ale băncilor a dus la turbulenţe în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc să plătească taxa.

Nu este prima dată când Guvernul italian nu îşi atinge ţinta iniţială privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie, în condiţiile în care iniţial miza pe 10 miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #bănci #Italia #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O eventuală achiziție de energie electrică de către Guvernul Republicii Moldova de la centrala de la Centrala de la Cuciurgan nu este justificată din punct de vedere economic, în condițiile actuale ale pieței gazelor naturale, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, centrala de la Cuciurgan consumă zilnic aproximativ 2,5–3 milioane de metri cubi de gaz, volum care acoperă necesarul propriu de producere a energiei electrice. „Știm foarte bine cum primesc ei acel gaz”, a subliniat Junghietu, făcând trimitere la schema de livrare a combustibilului în regiunea transnistreană.

Ministrul a explicat că, în ipoteza în care Guvernul Republicii Moldova ar cumpăra gazele naturale la prețurile actuale de pe piață și le-ar transmite centralei pentru producerea energiei electrice, costul final ar deveni necompetitiv. „Incluzând costurile de prelucrare, costurile de operare și costurile de transport al energiei electrice, acest mecanism nu este eficient economic”, a precizat Junghietu.

Oficialul a menționat și randamentul scăzut al procesului de producție: pentru obținerea unui megawatt de energie electrică sunt necesari aproximativ trei megawați echivalent de gaz. În aceste condiții, prețul final al energiei produse la Cuciurgan ar fi semnificativ mai mare decât prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe bursă, la momentul actual.