Jack Daniel’s intra în digital: modalitatea prin care te poți relaxa

Legendarul producător de whisky, Jack Daniel’s a intrat în lumea digitalului. Compania s-a alăturat echipei Hi-Fi Wrensilva pentru producerea unei console Hi-Fi, care este realizată manual, scrie playtech.ro.

Consola a fost finisată cu doage de butoaie de aceeași vârstă de Jack Daniel’s pentru un plus cu adevărat unic în orice cameră de zi sau spațiu de birouri. Consola Wrensilva & Jack Daniel’s, în ediție limitată, va fi scoasă la licitație pentru cel mai mare ofertant în perioada 6-22 iulie, pe Charitybuzz, iar încasările vor merge către Fondul de muzicieni Sweet Relief.

Sweet Relief Musicians Fund este un organism nonprofit care oferă asistență financiară muzicienilor și lucrătorilor din industria muzicală care se luptă să ajungă la capăt.

Consola M1 a Wrensilva este deja un amestec captivant de design clasic al consolei și sunet de înaltă tehnologie. După cum te așteptai, prețul cerut este de 11.000 de dolari. La aceasta se poate adăuga diferitele accesorii ale lui Jack Daniel’s, cum ar fi panoul frontal realizat din doage de butoaie, covor tapițat pentru băuturi, depozitare și platou rotativ gravat la comandă.

Jack Daniel’s este amestecat cu un sunet pe măsură

Amestecul nostalgic dintre alcool și benzi este redat de un amplificator de clasă D de 300 de wați pe canal de la Bang & Olufsen, care este legat la un set de difuzoare bass-reflex bidirecționale proiectate de Wrensilva. Platoul rotativ acționat de curea, care a fost izolat de vibrațiile dulapului, folosește un braț vertical de nouă inci cu un cartuș cu magnet mobil din bronz Ortofon 2m. Acesta va învârti vinilul fie la 33-1 / 3 RPM, fie la 45 RPM.

Cu atât mai mult, M1 este compatibil cu Sonos. Poți utiliza aplicația Sonos pentru a transmite muzică în consolă, dar poate acționa și ca dispozitiv sursă Sonos, permițându-ți să transmiți sesiunile de vinil către orice alt difuzor Sonos din casă. Dacă această combinație Sonos / vinil nu este suficient, vei găsi și Bluetooth 4.0 cu aptX, o intrare analogică de 3,5 mm și două intrări auxiliare RCA stereo. Singurul lucru pe care nu îl are acest sistem inspirat de whisky este HDMI. Singurii alți oameni care vor primi unul sunt artiștii care s-au alăturat cu Jack Daniel’s și Wrensilva pentru a promova licitația.

#jack daniel's #consola #digital #pret #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.