Joburi de viitor: (48) Trendwatcher

Într-un viitor în care ritmul schimbării este incredibil de rapid, Trendwatchers vor fi angajați demari companii și agenții guvernamentale pentru a urmări cele mai recente evoluții în știință, tehnologie, probleme sociale și mediu înconjurator.

Trendwatcher: Responsabilități/Abilități/Interacțiune

Trendwatchers va ști ce poate să se întâmple în continuare și cum să profitați la maxim de schimbări.

Trendwatchers vor evolua în mai multe domenii, cum ar fi noi oportunități care apar adesea la intersecție de tendințe (de exemplu, dezvoltarea Tehnologii de stocare a datelor bazate pe ADN care crește exponențial capacitatea de stocare a datelor, în același timp cu tehnologiile de roi care permit abordări de date foarte mari). Vor alimenta informații și recomandări înapoi către CEO și liderii guvernamentali, astfel încât să poată folosi pentru a crea o strategie.

În afaceri, Trendwatchers va fi interesat în mod deosebit de cum să schimbe evoluțiile în oportunități de realizat, produse sau servicii noi, să găsească piețe noi sau să le acceseze în moduri noi.

În guvern, s-ar putea să funcționeze cu reglare predictivă analiști sau în portofoliile directorului executiv. Trendwatchers vor fi interesați de tendințe în mai multe discipline și domenii ale activității umane.

Trendwatcher: Abilități

Vor avea excelente abilități de analiză și sinteză a informațiilor și vor fi buni la scanarea orizontului și la identificarea a ceea ce ar putea deveni o oportunitate. Abilitățile de comunicare orală și scrisă vor fi bine dezvoltate.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.