Joburi de viitor: (48) Trendwatcher

Într-un viitor în care ritmul schimbării este incredibil de rapid, Trendwatchers vor fi angajați demari companii și agenții guvernamentale pentru a urmări cele mai recente evoluții în știință, tehnologie, probleme sociale și mediu înconjurator.

Trendwatcher: Responsabilități/Abilități/Interacțiune

Trendwatchers va ști ce poate să se întâmple în continuare și cum să profitați la maxim de schimbări.

Trendwatchers vor evolua în mai multe domenii, cum ar fi noi oportunități care apar adesea la intersecție de tendințe (de exemplu, dezvoltarea Tehnologii de stocare a datelor bazate pe ADN care crește exponențial capacitatea de stocare a datelor, în același timp cu tehnologiile de roi care permit abordări de date foarte mari). Vor alimenta informații și recomandări înapoi către CEO și liderii guvernamentali, astfel încât să poată folosi pentru a crea o strategie.

În afaceri, Trendwatchers va fi interesat în mod deosebit de cum să schimbe evoluțiile în oportunități de realizat, produse sau servicii noi, să găsească piețe noi sau să le acceseze în moduri noi.

În guvern, s-ar putea să funcționeze cu reglare predictivă analiști sau în portofoliile directorului executiv. Trendwatchers vor fi interesați de tendințe în mai multe discipline și domenii ale activității umane.

Trendwatcher: Abilități

Vor avea excelente abilități de analiză și sinteză a informațiilor și vor fi buni la scanarea orizontului și la identificarea a ceea ce ar putea deveni o oportunitate. Abilitățile de comunicare orală și scrisă vor fi bine dezvoltate.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.