Joburi de viitor: (50) Genetician pentru dispariție și conservare

În perioda Antropocenului timpuriu (perioada geologică în care activitatea umană a început să aibă o influența dominantă asupra climei și a mediului, înainte de începerea restaurării ecologice), multe specii de animale și plante au dispărut.

Genetician pentru dispariție și conservare:Responsabilități/Interacțiune

Aproximativ 40% din speciile de păsări, 30% dintre amfibieni și 55% din speciile de insecte au dispărut în acest timp.
Din fericire, guvernele au realizat importanța mediilor sănătoase, iar restaurarea ecologiei a devenit o activitate prioritară la nivel global.
Cei mai mulți genetici de la dispariție și conservare lucrează cu muncitorii în restaurarea ecologiei pentru a reechilibra ecosistemele. Unii lucrează în agricultură. Cu toate acestea, unii genetici ai dispariției și conservării lucrează în domenii inedite, aducând dinozaurii, zimbrii, tigrii tasmanieni și mamuții lânați la viață pentru oamenii bogați care doresc să le dețină ca animale de companie. Acesta este un domeniu controversat al geneticii de dispariție, deoarece reintroducerea animalelor și plantelor dispărute poate duce la dăunarea speciilor moderne și poate provoca dezechilibre în ecosisteme.

Genetician pentru dispariție și conservare: Abilități

Geneticienii pentru dispariție și conservare vor avea abilități puternice de analiză, gândire critică și rezolvare de probleme. Vor fi buni la matematică și cercetare și vor avea calificări avansate în științele vieții, genetică și speciile în care sunt specializați.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră