Joburi de viitor: (50) Genetician pentru dispariție și conservare

În perioda Antropocenului timpuriu (perioada geologică în care activitatea umană a început să aibă o influența dominantă asupra climei și a mediului, înainte de începerea restaurării ecologice), multe specii de animale și plante au dispărut.

Genetician pentru dispariție și conservare:Responsabilități/Interacțiune

Aproximativ 40% din speciile de păsări, 30% dintre amfibieni și 55% din speciile de insecte au dispărut în acest timp.
Din fericire, guvernele au realizat importanța mediilor sănătoase, iar restaurarea ecologiei a devenit o activitate prioritară la nivel global.
Cei mai mulți genetici de la dispariție și conservare lucrează cu muncitorii în restaurarea ecologiei pentru a reechilibra ecosistemele. Unii lucrează în agricultură. Cu toate acestea, unii genetici ai dispariției și conservării lucrează în domenii inedite, aducând dinozaurii, zimbrii, tigrii tasmanieni și mamuții lânați la viață pentru oamenii bogați care doresc să le dețină ca animale de companie. Acesta este un domeniu controversat al geneticii de dispariție, deoarece reintroducerea animalelor și plantelor dispărute poate duce la dăunarea speciilor moderne și poate provoca dezechilibre în ecosisteme.

Genetician pentru dispariție și conservare: Abilități

Geneticienii pentru dispariție și conservare vor avea abilități puternice de analiză, gândire critică și rezolvare de probleme. Vor fi buni la matematică și cercetare și vor avea calificări avansate în științele vieții, genetică și speciile în care sunt specializați.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.