Joburi de viitor: (50) Genetician pentru dispariție și conservare

În perioda Antropocenului timpuriu (perioada geologică în care activitatea umană a început să aibă o influența dominantă asupra climei și a mediului, înainte de începerea restaurării ecologice), multe specii de animale și plante au dispărut.

Genetician pentru dispariție și conservare:Responsabilități/Interacțiune

Aproximativ 40% din speciile de păsări, 30% dintre amfibieni și 55% din speciile de insecte au dispărut în acest timp.
Din fericire, guvernele au realizat importanța mediilor sănătoase, iar restaurarea ecologiei a devenit o activitate prioritară la nivel global.
Cei mai mulți genetici de la dispariție și conservare lucrează cu muncitorii în restaurarea ecologiei pentru a reechilibra ecosistemele. Unii lucrează în agricultură. Cu toate acestea, unii genetici ai dispariției și conservării lucrează în domenii inedite, aducând dinozaurii, zimbrii, tigrii tasmanieni și mamuții lânați la viață pentru oamenii bogați care doresc să le dețină ca animale de companie. Acesta este un domeniu controversat al geneticii de dispariție, deoarece reintroducerea animalelor și plantelor dispărute poate duce la dăunarea speciilor moderne și poate provoca dezechilibre în ecosisteme.

Genetician pentru dispariție și conservare: Abilități

Geneticienii pentru dispariție și conservare vor avea abilități puternice de analiză, gândire critică și rezolvare de probleme. Vor fi buni la matematică și cercetare și vor avea calificări avansate în științele vieții, genetică și speciile în care sunt specializați.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”