Joburi de viitor: (78) Inginer Nanomedical

Nanoparticulele sunt particule microscopice care pot fi adaptate pentru a detecta și viza virușii și celulele canceroase și pentru a crea imagini a părților bolnave ale corpului uman spre diagnosticul de ajutor (numai asemănător cu praful inteligent mult mai mic). Unele nanoparticule sunt numite nanocasile pot trata anumite boli, cum ar fi moleculele de chimioterapie. Unele pot viza și distruge cheaguri de sânge care s-au format în locuri greșite în interiorul corpului.

Inginer Nanomedical: Responsabilități/Atribuții

Inginerii nanomedicali proiectează și planifică tratamente personalizate ce conțin nanoparticule. Obținând date despre sănătatea pacientului și despre diagnosticul acestuia, inginerii nanomedicali vor fabrica tioul potrivit de nanoparticule pentru a rezolva problema.

Inginer Nanomedical: Abilități

Inginerii nanomedicali vor avea cunoștințe în inginerie, medicină și știință, specializată în biochimie și nanoinginerie. Vor lucra într-o echipă de ingineri de nanoparticule,
diagnosticieni și farmaciști cu specialiștii în nanoparticule, așa că vor avea nevoie de abilități puternice de lucru în echipă precum și abilități analitice foarte dezvoltate.

#medicina #sanatate #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.