Kozak despre importul produselor agricole moldovenești pe piața rusă: comerț reciproc, fără taxe vamale

Republica Moldova și Rusia s-ar fi înțeles – în urma discuției dintre președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și șeful adjunct al Administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak, cunoscut și ca „omul lui Vladimir Putin” sau „omul nr. 2 în stat” – privind eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc. Declarația a fost făcută exclusiv de Dmitri Kozak, fiind preluată de presa rusă afiliată puterii, scrie Realitatea.md.

„Am convenit asupra cooperării în domeniul comerțului reciproc, al comerțului fără taxe vamale, în ceea ce privește ridicarea restricțiilor care au apărut pentru exportatorii ruși … Și despre pașii părții ruse ca răspuns în ceea ce privește asigurarea de produse agricole moldovenești pe piața rusă”, a declarat Dmitri Kozak.

În 2014, Republica Moldova a semnat un acord de asociere cu UE privind stabilirea unei zone de liber schimb. Temându-se de reexportul mărfurilor europene, Rusia a impus taxe și a înăsprit controlul asupra calității produselor moldovenești. Vinul și fructele moldovenești au fost interzise.

Din 2016, Rosselkhoznadzor a început să deblocheze treptat, acestea fiind importate sub controlul experților ruși și numai în prezența contractelor cu importatorii din Federația Rusă. În 2019, a fost introdusă temporar o taxă zero pentru o serie de articole de bază, această decizie fiind prelungită în mod regulat.

Totodată, este de menționat că, chiar recent, președintele rus, Vladimir Putin, a dat indicații să fie mărit importul de produse agricole în țară din CSI pentru a stabiliza prețurile la produse, respectiv și din Republica Moldova. O dispoziție în acest sens a fost publicat pe site-ului oficial al Kremlinului. Acum, rușii se confruntă cu prețuri majorate.

Amintim că Dmitri Kozak a fost într-o vizită oficială la Chișinău pe data de 11 august 2021, unde s-a întâlnit în primul rând cu Maia Sandu. Însă surse demne de încredere au dezvăluit pentru Realitatea.md că oficialul rus a avut discuții și cu socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, deputați BECS.

#produse agricole #kozak #comert #import #export #discutii #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții