Kozak despre importul produselor agricole moldovenești pe piața rusă: comerț reciproc, fără taxe vamale

Republica Moldova și Rusia s-ar fi înțeles – în urma discuției dintre președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și șeful adjunct al Administrației prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak, cunoscut și ca „omul lui Vladimir Putin” sau „omul nr. 2 în stat” – privind eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc. Declarația a fost făcută exclusiv de Dmitri Kozak, fiind preluată de presa rusă afiliată puterii, scrie Realitatea.md.

„Am convenit asupra cooperării în domeniul comerțului reciproc, al comerțului fără taxe vamale, în ceea ce privește ridicarea restricțiilor care au apărut pentru exportatorii ruși … Și despre pașii părții ruse ca răspuns în ceea ce privește asigurarea de produse agricole moldovenești pe piața rusă”, a declarat Dmitri Kozak.

În 2014, Republica Moldova a semnat un acord de asociere cu UE privind stabilirea unei zone de liber schimb. Temându-se de reexportul mărfurilor europene, Rusia a impus taxe și a înăsprit controlul asupra calității produselor moldovenești. Vinul și fructele moldovenești au fost interzise.

Din 2016, Rosselkhoznadzor a început să deblocheze treptat, acestea fiind importate sub controlul experților ruși și numai în prezența contractelor cu importatorii din Federația Rusă. În 2019, a fost introdusă temporar o taxă zero pentru o serie de articole de bază, această decizie fiind prelungită în mod regulat.

Totodată, este de menționat că, chiar recent, președintele rus, Vladimir Putin, a dat indicații să fie mărit importul de produse agricole în țară din CSI pentru a stabiliza prețurile la produse, respectiv și din Republica Moldova. O dispoziție în acest sens a fost publicat pe site-ului oficial al Kremlinului. Acum, rușii se confruntă cu prețuri majorate.

Amintim că Dmitri Kozak a fost într-o vizită oficială la Chișinău pe data de 11 august 2021, unde s-a întâlnit în primul rând cu Maia Sandu. Însă surse demne de încredere au dezvăluit pentru Realitatea.md că oficialul rus a avut discuții și cu socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, deputați BECS.

#produse agricole #kozak #comert #import #export #discutii #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.