La SFS sunt înregistrate 19 078 contracte de locațiune. Încasările la impozitul pe venit au crescut

În perioada ianuarie-noiembrie 2022 au fost înregistrate 19 078 contracte de locațiune, anunță Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În perioada menționată, încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au constituit 36,9 milioane lei, fiind în creștere cu 22,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Urmare a acțiunilor de conformare voluntară și informare, în perioada ianuarie-noiembrie 2022 au fost identificate 5 697 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile. La 492 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile au fost calculate suplimentar la buget: plăți de bază în sumă de 348,8 mii lei, majorare de întîrziere în sumă de 28,7 mii lei și aplicată amendă în mărime de 39,7 mii lei.”

În rezultatul acțiunilor întreprinse în perioada ianuarie-noiembrie 2022, au fost înregistrate 19 078 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, sau cu 16,5% mai multe decât în perioada similară a anului precedent.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice, prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, despre necesitatea onorării obligațiunilor fiscale aferent veniturilor obținute.

#impozit pe venit #bunuri imobile #incasari #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.