La SFS sunt înregistrate 19 078 contracte de locațiune. Încasările la impozitul pe venit au crescut

În perioada ianuarie-noiembrie 2022 au fost înregistrate 19 078 contracte de locațiune, anunță Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În perioada menționată, încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au constituit 36,9 milioane lei, fiind în creștere cu 22,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Urmare a acțiunilor de conformare voluntară și informare, în perioada ianuarie-noiembrie 2022 au fost identificate 5 697 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile. La 492 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile au fost calculate suplimentar la buget: plăți de bază în sumă de 348,8 mii lei, majorare de întîrziere în sumă de 28,7 mii lei și aplicată amendă în mărime de 39,7 mii lei.”

În rezultatul acțiunilor întreprinse în perioada ianuarie-noiembrie 2022, au fost înregistrate 19 078 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, sau cu 16,5% mai multe decât în perioada similară a anului precedent.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice, prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, despre necesitatea onorării obligațiunilor fiscale aferent veniturilor obținute.

#impozit pe venit #bunuri imobile #incasari #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.